Efectul noului Cod Penal asupra pedepsei pe care fostul ministru Codruț Șereș o riscă în dosarul de subminare a economiei

Astfel, pentru Șereș și ceilalți inculpați din dosar, acuzațiile de complot și subminarea economiei naționale s-ar putea transforma în inițiere și constituire de grup infracțional organizat, respectiv abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.

La termenul de miercuri al procesului, avocatul lui Sereș a arătat în fața judecătorilor că fapta pentru care a fost trimis în judecată clientul său nu ar avea corespondent în noul Cod penal, astfel că, față de cel pe care îl apără, instanța ar trebui să închidă cazul.

La rândul său, procurorul de ședință a spus că faptele corespondente din noul Cod penal sunt de constituire a unui grup infracțional organizat și abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și a cerut judecătorilor să continue judecata, prin prisma acestor fapte.

NEWS ALERT Comisia Europeană își redistribuie resursele pentru efortul de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană

13:59

ALERTĂ Ciment în valoare de 15 milioane de lei, nedeclarat la Suceava. Ce prejudiciu au stabilit inspectorii ANAF

13:47

Instanța a arătat că va preciza faptele de care s-ar face vinovați inculpații atunci când va lua decizia în acest dosar și a anunțat avocații să se pregătească pentru 3 martie, când aceștia și procurorul vor expune pledoariile finale.

Noul Cod penal prevede, pentru subminare economică, o pedeapsă cu închisoarea de la 10 la 20 de ani.

Pedeapsa pentru abuz în serviciu este închisoarea de la doi la șapte ani, cu mențiunea că dacă faptele au produs consecințe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.

Instanța a ascultat, miercuri, și cererile de schimbare de încadrare ale celor din dosar în raport cu infracțiunile din noile coduri.

În acest dosar, fostul ministru al Economiei, Codruț Sereș, a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT, în septembrie 2011, pentru că ar fi ascuns activitățile ilegale ale conducerii SC Hidroelectrica SA, în urma cărora s-au adus prejudicii de aproximativ 165 de milioane de dolari.

Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală îl acuză pe Codruț Sereș de complot și subminarea economiei naționale, potrivit DIICOT.

În acest dosar procurorii i-au mai deferit justiției pe cei care făceau parte din conducerea Hidroelectrica, respectiv pe Eugen Pena, fost director general, Victoria Geormăneanu, fost director economic, George Lavinius Asan, director furnizare, Nicolae Opriș, fost șef Serviciu Marketing – Furnizare, Traian Oprea, director general, Georgeta Iosif, director economic.

Potrivit probelor din dosar, Eugen Pena a inițiat și a constituit o asociere infracțională, împreună cu Traian Oprea, Victoria Geormăneanu, George Lavinius Asan, Nicolae Opriș și Georgeta Iosif și au desfășurat activități infracționale care au produs un prejudiciu considerabil patrimoniului societății și bugetului consolidat al statului.

Activitatea infracțională a vizat modalitatea de contractare a cantităților de energie electrică rezultate din producția proprie și din achizițiile de la alți producători, în condiții total nefavorabile societății și a condus la imposibilitatea asigurării, în anumite perioade de timp, a rezervei de putere necesare funcționării în siguranță a Sistemului Energetic Național – ramură strategică a economiei naționale, aspect de natură să submineze economia națională.

Echipa de conducere esre acuzată că, în cursul anului 2003, în contextul apariției fenomenului de secetă hidrologică pentru fluviul Dunărea și a prognozelor meteorologice privind situația hidrologică pe râurile interioare, nu au invocat clauza de forță majoră inserată în contractele de furnizare a energiei electrice, până la normalizarea regimului hidrologic, și nici nu au luat măsuri în vederea renegocierii prețurilor, cu consecința înregistrării unei pierderi financiare considerabile de către SC Hidroelectrica SA.

Astfel, în condițiile efectelor negative ale secetei hidrologice asupra funcționării în siguranță a Sistemului Energetic Național, acuzații nu auprocedat pentru reducerea cantităților de energie electrică aferente contractelor comerciale încheiate cu consumatorii eligibili și furnizorii licențiați de pe piața concurențială, ci au acționat în sensul onorării în totalitate a cantităților contractate sau chiar depășirii acestora, prin achiziția de energie de la producătorii termo, la prețuri mult mai mari decât cele stabilite conform contractelor de vânzare de energie electrică, spun procurorii DIICOT.

Totodată, în perioada 2002 – 2003, acuzații au dispus cumpărarea de energie electrică de la SC Termoelectrica SA la prețuri mari și au revândut energia electrică către furnizorii licențiați și consumatorii eligibili la prețuri mult diminuate față de prețurile stipulate în contractele încheiate cu aceștia.

În perioada 2003 – 2004, ei au acționat în sensul încheierii în mod ilegal a unui număr de patru contracte de furnizare de energie electrică, cu majorarea cantităților de energie electrică pe o perioadă de 9- 10 ani, deși SC Hidroelectrica SA nu avea dreptul să încheie în această perioadă contracte pe piața concurențială pentru furnizare de energie electrică și nici acte adiționale la contractele aflate în derulare.

În ceea ce-l privește pe Ioan Codruț Sereș, anchetatorii au stabilit că, în calitate de Ministru al Economiei și Comerțului, a sprijinit gruparea constituită la nivelul conducerii SC Hidroelectrica SA, prin nedenunțarea și omisiunea sesizării organelor judiciare a faptelor ilicite de care a luat cunoștință prin natura funcției deținute, a dispus efectuarea de modificări asupra materialul realizat de Corpul de Control și nu a luat măsurile care se impuneau pentru ca activitatea SC Hidroelectrica S.A. să se deruleze în mod legal.

Prin modalitățile descrise, acuzații au pus în pericol Sistemul Energetic Național și au cauzat un prejudiciu în sumă de aproximativ 5.400 miliarde lei, echivalentul a 165 milioane de dolari.

În scopul acoperirii prejudiciului, procurorii DIICOT au dispus aplicarea sechestrului asigurător asupra mai multor autoturisme, imobile – locuințe și terenuri, precum și sume de bani aparținând inculpaților, în valoare totală de aproximativ 6.000.000 lei, 400.000 euro și 200.000 de dolari.

Cauza a fost instrumentată împreună cu ofițeri de poliție din cadrul DCCO – Serviciul de Combatere a Finanțării Terorismului și Spălării Banilor. Suportul informativ în documentarea cauzei a fost asigurat de către SRI. Față de alte persoane ce au contribuit la săvârșirea faptelor cercetările continuă în scopul documentării întregii activități infracționale.