Eroii de pe Aleea Lungulețu prezintă ghidul practic de gherilă urbană: cum să te lupți cu MAFIA IMOBILIARĂ

Arhitectul Teodor Badiu spune că în zonele unde sunt și blocuri și case, Planul Urbanistic Zonal nu permite construcția unor clădiri de înălțime mare. „Acolo, în zona Lungulețu, sunt mai multe case, iar Planul Urbanistic Zonal din Sectorul 2 face referire clară în aceste situații că enclavele de locuințe existente se raportează la o altă Unitate Teritorială de Referință, Sectorul 2 fiind împărțit în mai multe parcele. Adică, pentru că acolo s-a demolat o casă veche ne raportăm la o altă unitate de referință, care prevede că nu poți construi blocuri în zona de case”, explică Teodor Badiu pentru gândul, arătând de ce nu putea fi ridicat în acea zonă un bloc de o înălțime atât de mare.

Arhitect: „Nu știu cum a trecut acest Plan Urbanistic de Detaliu de comisia tehnică”

Arhitectul a studiat documentele și Planul Urbanistic de DetaliuI(PUD-ul) și i-a ajutate pe cei din Lungulețu să trimită către instituțiile statului cereri argumentate. „Am încercat să dau substanță cererii lor, nu puteam să spunem numai nu ne place ce se construiește aici. Intrând și cercetând PUZ-ul Sectorului 2, am văzut că nu erau îndeplinite condițiile PUD-ului cerute construcția de acolo. Nu știu cum a trecut acest Plan Urbanistic de Detaliu de comisia tehnică formată din profesori de la Universitatea de Arhitectură Ion Mincu. Nu-mi dau seama cum a trecut. Există acolo o ambiguitate, că se poate face un PUD cu trimitere la PUG al Capitalei. Dar retragerea de la limita de proprietate trebuie să fie jumătate din înălțimea construcției, adică spațiul dintre gard și construcție trebuie fie jumătate din înălțimea construcției”, a spus arhitectul.

Tedor Badiu susține că o asemenea construcție nu are ce căuta pe Lungulețu pentru că aglomerează foarte mult zona. „Se pune o presiune pe zonă, așa cum se pune presiune pe tot Bucureștiul ăsta”, spune Teodor Badiu.

În urma cererilor realizate pe baza expertizei arhitectului Badiu, oamenii din Lungulețu au obținut adresa de la Inspectoratul de Stat în Construcții prin care se arată că autorizația de construție este ilegală. „În fața acelui document primăria n-a mai făcut nimic. Și ăla este și documentul pe baza căruia se va merge mai departe în instanță. Eu cred că și primăria și beneficiarul au înțeles că nu se mai poate construi așa ceva acolo. Lumea este foarte sceptică, dar eu unul nu cred că se mai dă înapoi”, a mai spus arhitectul.

Teodor Badiu susține că o asemenea construcție nu are ce căuta acolo pentru că aglomerează foarte mult zona. „Se pune o presiune pe zonă așa cum se pune o presiune de zonă așa cum se pune pe tot Bucureștiul ăsta”, spune Teodor Badiu.

Teodor Badiu, arhitectul care i-a ajutat pe oamenii de pe Aleea Lungulețu

Ce trebuie să faci atunci când ai suspiciuni că o construcție e ridicată ilegal

Nicușor Dan, președintele Asociației Salvați Bucureștiul, spune că ceea ce s-a întâmplat pe Aleea Lungulețu nu este un caz izolat în Capitală. În urma mai multo astfel de cazuri, Nicușor Dan a creat chiar un site, juristurban.ro, unde oamenii pot găsi un mic ghid care să-i ajute să verifice cât de legale sunt actele în baza cărora s-a decis ridicarea unei anumite clădiri.

„Dacă te trezești că cineva vrea să construiască ceva lângă blocul sau casa ta și nu există nicio informație despre viitoarea construcție, trebuie mai întâi să mergi la șeful de șantier și să întrebi de ce lucrează fără panoul de informații, și să spui că altfel anunți Poliția Locală”, arată Nicușor Dan care este primul pas de urmat.

Acesta spune că majoritatea cazurilor de construcții există autorizație. „Autorizația este publică și ca să o vezi mergi la primărie, pentru că nu ți-o dau să o copiezi”, spune Nicușor Dan. Acesta susține că, din experiența sa, a constatat că jumătate dintre autorizațiile de construcție nu întrunesc toate criteriile de legalitate. „Nu toate sunt foarte grave, dar fie nu au avizul pus, fie nu au voie pentru construcția de mansardă. Sunt câteva sute de cazuri pe an în care autorizațiile deranjează vecinii. Sunt cazuri când o construcție îți ia lumina dintr-o cameră sau are două etaje în plus”, a spus Nicușor Dan.

Potrivit lui, că într-un caz precum cel petrecut pe Aleea Lungulețu cetățenii au la îndemână două căi, care nu se exclud una pe cealaltă: fie să facă demersuri către autorități, fie să iasă în stradă pentru a atrage atenția. Însă nu le recomandă oamenilor să aștepte la nesfârșit răspunsul autorităților. „Am cunoscut însă mulți oameni care au scris la primărie și au așteptat răspunsul, dar apoi pentru că au trecut șase luni și-au pierdut termenul de a acționa în instanță”, avertizează Nicușor Dan.

ONG: „Oamenii sunt motivați să intervină și sunt dispuși să acționeze împreună”

Una dintre asociațiile care le oferă consultanță cetățenilor români în relația cu autoritățile este Centrul de Resurse pentru Participare Publică (Ce-Re). Reprezentanții acesteia arată că, în ultimii ani, tot mai mulți bucureșteni s-au autosesizat și le-au cerut sprijinul în cazuri similare celor din Aleea Lungulețu. „Situații precum cea din sectorul 2 sunt din ce în ce mai multe. Oamenii sunt motivați să intervină și sunt dispuși să acționeze împreună. Există situații în care doi sau trei oameni ajung să ne sune în același timp și să ne semnaleze o problemă. În plus, dacă oamenii văd că alții au reușit vor să încerce și ei”, spune Oana Preda director la Ce-Re. Aceasta spune că până acum mulți dintre oamenii care le-au cerut sprijinul au obținut în instanță anularea autorizației de construcție. „Există situații în care multe dintre clădiri au fost oprite de la construcție”, a mai spus Oana Preda.

Ce s-a întâmplat pe Aleea Lungulețu

În ultimele opt luni, începând cu luna septembrie 2014, mai mulți bucureșteni care locuiesc pe Aleea Lungulețu au luptat cu autoritățile din Sectorul 2 al Capitalei pentru a stopa construirea unei clădiri care le-ar fi luat lumina din apartamentele lor, după cum gândul a relatat pe larg aici. Noua clădire ar fi urmat să fie ridicată la doar doi-trei metri de ferestrele unor imobile în care locuiesc peste 1.500 de oameni.

Prima care și-a dat seama că ceva este în neregulă este doamna Mariana Ionescu, una dintre bucureștencele care locuiește pe Aleea Lungulețu, care a început pe cont propriu primele verificări legate de noul imobil. Ea și ceilalți locatari au început să caute informații despre constructor, despre noua clădire și despre documentele oficiale care au fost emise în acest caz. Pentru a fi mai puternici în fața autorităților, oamenii s-au organizat în grupul de inițiativă civică „Luptăm pentru Aleea Lungulețu”. După mai multe drumuri și întâlniri cu reprezentanții de la Primăria Sectorului 2, grupul a reușit să stopeze construcția lucrării.

Cu toate că, în urma protestelor lor, primarul Neculai Onțanu a suspendat autorizația de construcție și le-a promis că în locul respectiv va construi parc, acest lucru nu s-a întâmplat, iar în prezent lucrările sunt doar suspendate și oamenii se tem că ele ar putea reîncepe. În acest moment, oamenii de pe Aleea Lungulețu așteaptă primul termen în procesul cu Primăria Sectorului 2. Ei s-au decis să meargă în instanță după ce au realizat că nici Prefectura Capitalei, instituția care în mod legal putea să-i ajute, nu are de gând să se implice în cauza lor.