Experții europeni în misiune oficială în România pentru raportul pe Justiție din decembrie. Cum au evoluat DNA, Curtea Supremă, Parchetul General și ANI și cum a respectat Ponta decalogul de la Bruxelles

Experții pe Justiție ai Comisiei Europene sunt de astăzi în vizită oficială în București. Misiunea CE are ca obiectiv pregătirea raportului pe Justiție care va fi publicat la finalul anului. Unele analize arată că de acest raport va depinde integrarea României în spațiul Schengen. Reprezentanții CE urmează să se întâlnească cu reprezentanții Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului General și ai DNA. O analiză gândul arată că DNA a avut cele mai semnificative rezultate în cele cinci luni ale mandului noului procuror șef Laura Codruța Kovesi. Curtea Supremă a continuat seria de sentințe de condamnare în dosare de mare corupție. La Parchetul General și ANI nu s-a înregistrat o dinamizare a activității.

Purtătorul de cuvând al Comisiei Europene, Mark Gray a confirmat pentru gândul că experții pe justiție ai Comisiei se află la București. Misiunea de evaluare va măsura modul în care au evoluat instituțiile cheie din sistemul judiciar: Parchetul General, DNA, Curtea Supremă, Consiliul Superior al Magistraturii sau Agenția Națională de Integritate, dar și modul în care politicienii și-au respectat angajamentele.

În raportul pe Justiției din ianuarie, CE a emis o serie de recomandări politicienilor, care în esență spun că aceștia nu trebuie să mai intervină în activitatea Justiției. În raportul pe Justiție, una din recomandări era următoarea: „Introducerea unui cadru clar privind interdicția de a critica hotărâri judecătorești și de a submina activitatea magistraților sau de a face presiuni asupra acestora și asigurarea aplicării eficace a acestor cerințe. Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să fie invitat să emită un aviz privind dispozițiile relevante”.

Ponta și atacurile la adresa procurorilor

Primul politician care a încălcat această solicitare a Comisiei Europene a fost chiar Victor Ponta. Pe 7 ianuarie, acesta a comentat decizia Tribunalului București care a declinat dosarul lui Dan Voiculescu la Curtea Supremă. Ponta a declarat că această decizie este greșită.

Premierul Victor Ponta a recidivat în vară, la examenul de Bacalaureat, când a criticat acțiunea procurorilor de la Parchetul Capitalei. Procurorii au demarat o acțiune la liceul Dimitrie Bolintineanu unde doreau să-i audieze pe elevii care terminaseră examenul de BAC. Ponta a catalogat acțiunea procurorilor drept nedemocratică și excesivă. „Zeci, sute de polițiști care dau năvală în școli… nu e un stat democratic, un stat european. Sunt manifestări care amintesc de regimul Morar-Macovei în care 20 de milioane de români sunt infractori”, a declarat Victor Ponta la timpul respectiv.

O altă recomandare a CE suna în felul următor: „Utilizarea de către Parlament a noilor norme pentru a adopta proceduri clare și obiective în cazul suspendării parlamentarilor care fac obiectul unor hotărâri negative în materie de integritate sau al unor condamnări pentru acte de corupție și stabilirea de termene reduse pentru prelucrarea cererilor din partea organelor de urmărire penală de ridicare a imunității parlamentarilor. Ar trebui să se furnizeze o justificare completă dacă Parlamentul nu permite ca activitatea de asigurare a respectării legii să se desfășoare normal”.

Parlamentul nu a luat niciun fel măsuri pentru a asigura o procedură de suspendare a parlamentarilor acuzați de corupție. Procedura privind ridicarea imunității nu a fost modificată. De altfel au fost înregistrate și două cazuri de parlamentari condamnați definitiv pentru corupție care activiau în Parlament: Gigi Becali și Antonie Solomon.

CE solicita o lege pentru asigurarea aplicării rapide a normelor constituționale privind suspendarea miniștrilor în cazul trimiterii lor în judecată. Relu Fenechiu, fost ministru al Transporturilor a demisionat din Guvern numai după ce a fost condamnat în prima instanță. Vicepremierul Liviu Dragnea este aproape de trimiterea în judecată și nici acum nu există semnale că ar dori să demisioneze după trimiterea în judecată. În lipsa unei legi, Dragnea ar putea să ocupe acestă funcție până la o soluție definitivă.

Initiațivele SRS și Iordache pentru protejarea corupților prinși de DNA

Atât în raportul din ianuarie, cât și în rapoartele precedente, CE a solicitat intensificarea luptei anticorupție atât la nivelul parchetelor, dar și din perspectivă legislativă. În schimb, de la ultimul raport din ianuarie, parlamentarii români au încercat să modifice legislația în favoarea politicienilor anchetați pentru corupție. Un astfel de exemplu este amendamentul Iordache. Prin acest amendament politicienii care sunt ascultați pe mandat de siguranță națonală ar fi putut să scape de dosarele penale. După ce gândul a prezentat pericolul unui astfel de amendament, Parlamentul a eliminat acestă prevedere din Codul de Procedură Penală. Acestă modificare a legislației a fost propusă de deputatul PSD Florin Iordache.

Senatorul PNL, Sorin Roșca Stănescu, inculpat în dosarul Ropetrol alături de Dinu Patriciu, a promovat și el un amendament prin care stenogramele din dosare care ajung în presă în baza unor cereri oficiale să fie anulate și să nu mai fie probe în dosar. Specialiștii consultați de gândul spun că acest amendament deschide calea unei metode simple și eficente prin care cei anchetați să anuleze probele procurorilor.

Procurorii anchetați de Senat

Senatul, condus de liderul PNL, Crin Antonescu a votat o comisie de anchetă a procurorilor DNA care au investigat dosarul judecătoarei Gabriela Bîrsan acuzată de corupție. Acestă comisie a fost constituită la solicitarea senatorilor PNL Sorin Roșca Stănescu și Corneliu Dobrițoiu și el anchetat de DNA. Comisia nu a emis un raport și are termen de finalizare a raportului până pe 30 decembrie. Inițiativa a fost contestată având în vedere că procurorii nu pot fi trași la răspundere de parlamentari un asemenea scenariu fiind în contradicție cu principiul constituțional al separației puterilor în stat.

Curtea Supremă: miniștri și parlamentari condamnați pentru corupție

De la ultimul raport al CE, la Curtea Supremă a fost reconfirmată pentru un mandat de trei ani Livia Stanciu și au fost aleși doi vicepreședinți. Dacă la alegerea procurorului general și alegerea șefului DNA au existat în spațiul public discuții intense pe numele celor doi procurori la numirea președintelui Curții Supreme a decurs fără prea multe sincope.

De la începutul anului, Curtea Supremă a continuat să pronunțe decizii definitive în dosarele de corupție.

Gigi Becali a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare în dosarul schimbului de terenuri cu MApN. În același dosar Victor Babiuc, fost ministru al Transporturilor a fost condamnat pentru abuz în serviciu la doi ani de închisoare și la interzicerea unor drepturi pe cinci ani. Dumitru Cioflină, general, fostul șef al marelui Stat Major – a fost condamnat pentru abuz în serviciu la doi ani închisoare și interzicerea unor drepturi pentru cinci ani.

Dosarul Romsilva – Ion Dumitru, fost deputat PSD a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare într-un dosare care viza o achiziție publică supraevaluată. Acest dosar are caracter de precedent penru jurisprudența din România.

Liderului spiritual al MISA, Gregorian Bivolaru, a fost condamnat de Înalta Curte de Casație și Justiție la șase ani de închisoare, cu executare, pentru actul sexual cu un minor în formă continuată.

Fostul primar al Craiovei a fost condamat definitiv la trei ani de închisoare într-un dosar de corupție instrumentat de DNA.
Foștii miniștrii Decebal Traian Remeș și Ioan Avram Mureșan au fost condamnați definitiv de Curtea Supremă la trei ani de închisoare cu executare.

Judecatoarea Maria David a fost condamnată în februarie la patru ani de închisoare cu executare.

Toate aceste decizii sunt definitive. Alte decizii importante emise de Curtea Supremă au fost în dosarul Transferurilor, unde curtea a decis rejudecarea dosarului la Curtea de Apel care inițial pronunțase sentințe grele pentru cei mai importanți oameni din fotbalul românesc. O altă decizie importantă a fost achitarea definitivă a primarului Aradului, Gheorghe Falcă.

Procedură neclară în numirea șefilor din parchete

În raportul din ianuarie 2013 CE solicita ca șefii parchetelor să fie „numiți dintr-un număr suficient de mare de candidați de înaltă calitate profesională, în urma unui proces deschis și transparent, că îndeplinesc criteriile stabilite în Acordul de colaborare instituțională, în special în ceea ce privește competența profesională, integritatea și rezultatele înregistrate în acțiunea anticorupție. Un aviz favorabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii va fi un pas important în obținerea încrederii publicului”

Prima tentativă de alegere a sefilor Parchetului General și DNA a eșuat după ce fostul ministru, Mona Pivniceru a efectuat o procedură semitransparentă de selecție. De altfel la acestă procedură s-au înscris un număr redus de procurori unii având track-recorduri destul de subțiri pentru a ocupa cele două posturi. Pentru Parchetul General, Pivniceru l-a selectat pe Tiberiu Nițu și pentru DNA pe procurorul Ioan Irimie. Cei doi au primit aviz negativ din partea secției de procurori a CSM și au fost respinși de președintele Traian Băsescu.

În aprilie după ce a preluat interimar mandatul de Ministru al Justiției, Victor Ponta i-a propus la Parchetul General pe Tibriu Nițu și la DNA pe Laura Codruța Kovesi. Cu toate că CE a recomandat o selecție profesională premierul Ponta a decisă să aleagă el numele șefilor parchetelor. La fel au fost aleși și șeful DIICOT, Parchetului Militar. De acestă dată CSM a avizat povitiv aceste propuneri iar președintele a semnat decretele de numire.

Ce dosare a investigat DNA sub mandatul Kovesi

DNA, după ce Laura Codruța Kovesi și-a preluat mandatul, și-a dinamizat activitatea, înregistrându-se un număr consistent de dosare de corupție noi. Cap de afiș este urmărirea penală a lui Dan Voiculescu pentru complicitate la șantaj. În intanțe în dosarele DNA au fost înregistrate condamnări ale unor minștrii, deputați sau directori: Gigi Becali, Nicolae Mischie, Antonie Solomon, Decebal Traian Remeș, Ioan Avram Mureșan, Dumitru Cioflină, Victor Babiuc, Maria David.

Pe 20 mai primarul din Râmnicu Vâlcea, Emilian Frâncu a fost trimis în judecată pentru luare de mită. Primarul din Râmnicu Vâlcea a fost denunțat de administratorul unei firme de arhitectură, după ce Frâncu i-ar fi cerut 20.000 de euro, respectiv 10 la sută din suma de 200.000 de euro atribuită pentru contractul de prestări de servicii. Frâncu ar fi condiționat semnarea actelor privind încheierea, derularea și executarea contractului de prestări servicii de acordarea sumei de 20.000 de euro, au notat procurorii în rechizitoriu. Tribunalul București l-a condamnat pe fond la 4 ani de închisoare cu suspendare, decizia nefiind definitivă.

Dosarul de șantaj Antena Group-Dan Voiculescu. Fondatorul Antenelor este acuzat de complicitate la șantaj, fiind pus sub urmărire penală în dosarul în care șeful Antena Group, Sorin Alexandrescu, șefa trustului Intact Camelia Voiculescu, fiica lui Dan Voiculescu, precum și fostul șef al ANAF, Șerban Pop, sunt de asemenea învinuiți. În acest dosar, trustul de presă Antena Group este pus sub învinuire ca persoană juridică, acest fapt fiind o premieră pentru presa românească. Aceștia sunt acuzați că l-au șantajat pe șeful operatorului de cablu RCS-RDS, Ioan Bendei cu dezvăluirea unor informații despre un contract dintre operator și Mitică Dragomir. Obiectul șansajului era un contract de câteva milioane de euro.

Primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheș este urmărit penal de DNA pentru luare de mită, trafic de influență și efectuarea de operațiuni financiare incompatibile cu funcția. Procurorii DNA susțin că el ar fi primit bani de la reprezentanții a cinci firme pentru a le favoriza la achizițiile publice organizate de instituție, la atribuirea și la derularea contractelor.

Tot anul acesta a fost pus sub urmărire penală și fostul ministru al Apărării, Corneliu Dobrițoiu în dosarul „case pentru generali”. În cazul lui Corneliu Dobrițoiu a fost începută urmărirea penală pentru participație improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, după ce a închiriat și ulterior a cumpărat, la un preț subvenționat, o locuință de serviciu de la MApN, folosind declarații false.

Fiul ministrului Muncii, Mariana Câmpeanu a fost trimis în judecată într-un dosar investigat de DNA. Fostul director al Registrului Auto Român (RAR) Ovidiu Crăpătureanu și Flavius Câmpeanu, director tehnic la aceeași instituție, au fost trimiși luni în judecată de procurorii anticorupție într-un dosar legat de cumpărarea unui teren supraevaluat, prejudiciul fiind estimat la peste un milion de euro

Trei directori din cadrul RADET au fost arestați într-un dosare DNA fiind acuzați de corupție. on Voicu, Dan Mavrodin și Ovidiu Gărduș au fost acuzați de luare de mită, procurorii susțin că aceștia cereau de la firme comisioane de 10% din contractele publice.

Parchetul General a deschis dosarele torționarilor și a închis dosarele Ponta și Năstase

Parchetul General este condus de către Tiberiu Nițu care inițial a primit aviz negativ de la CSM pentru a ocupa acestă funcție. Activitatea Parchetului General nu s-a evidențiat în cele cinci luni de la preluarea mndatului. Parchetul General a închis dosarul de plagiat al premierului Victor Ponta și a mai închis și dosar privind gloanțele din Zambaccian al lui Adrian Năstase. Aceste soluții de neîncepere a urmăririi penale nu pot fi însă contabilizate în totalitate procurorului general Nițu.

Parchetul General a continuat să preia dosare cu impact mediatic mare precum cazul accidentului din Muntenegru sau dosarul băiețeuluilui ucis de maidanezi. Parchetul General a decis să ancheteze și dosarele torționarilor Vișinescu și Ficior pe numele cărora IICCMER a depus plângeri penale pentru genocid.

ANI în 2011 – 32 de dosare, în 2012 și 2013 doar 12 dosare cu parlamentari

În raportul din ianuarie Agenția Națională de Integritate a primit o bilă albă din partea CE privind activitatea. CE anunța și că ANI „a demarat un proiect informatic ambițios, care vizează colectarea de date privind funcționarii aleși și numiți și efectuarea unei verificări încrucișate cu alte baze de date de stat, cum ar fi registrul comerțului sau administrația fiscală, în scopul detectării conflictelor de interese”. Activitatea ANI s-a concentrat în acest an mai mult pe aleșii locali. Activitatea ANI a cunoscut un ritm mai lent în 2012 și 2013 față de 2011 în privința dosarele cu parlamentari. Dacă în 2011 se înregistrau 32 de dosare cu parlamentari în 2013 și 2013 s-au înregistrat în total 12 cauze. În 2012 ANI a finalizat cu raport investigațiile privind cinci membri ai Parlamentului și a emis pe numele acestora decizii de incompatibilitate sau conflicte de interes. În 2013 ANI a emis șapte astfel de decizii.