Finanțările ONG-urilor și fundațiilor cu datorii la buget, verificate de Guvern

Potrivit unui anunț, pe programul Ministerului Consultării Publice și Dialogului Social se află colectarea datelor, de la nivelul unităților administrativ-teritoriale, cu privire la finanțarea sectorului neguvernamentale din România din fonduri publice.

Recent, premierul Sorin Grindeanu a declarat că i-a cerut secretarului general al Guvernului o evidență a ONG-urilor de utilitate publică, subliniind că acest tip de organizații trebuie să fie cât se poate de transparente în condițiile în care și Executivul oferă transparență în relația cu acestea.

„Am avut o discuție cu secretarul general și i-am cerut să-mi dea o evidență cu toate ONG-urile de utilitate publică, să vedem domeniile fiecăruia. E normal, în momentul când ești de utilitate publică, devii ONG de utilitate publică prin Hotărâre de Guvern. Atât timp cât noi oferim transparență și vrem să facem lucrul acesta, cred că e normal, inclusiv ca ONG-urile, nu cred, trebuie ca inclusiv ONG-urile să fie cât se poate de transparente”, a spus premierul într-o emisiune televizată.

ACTUALITATE Ouă roșii, niciodată de la market. Riscul de a ruina masa de Paște

23:02

ACTUALITATE Ion Cristoiu: „PSD nu vrea prăbușirea Coaliției. Vrea aceeași Coaliție cu un alt premier de la PNL”

23:00

În septembrie 2016, ministrul pentru Consultare Publică și Dialog Civic, Violeta Alexandru, a prezentat într-o ședință a Guvernului Cioloș, situația statistică după evaluarea modului în care este aplicat cadrul legal privitor la asociațiile și fundațiile de utilitate publică.

„Reglementarea actuală oferă anumitor organizații un statut privilegiat din punct de vedere fiscal şi/sau al accesului la anumite resurse publice ca o recunoştere a serviciilor de interes public, comunitar pe care acestea le realizează și a expertizei acumulate, acesta a fost aplicat în mod necorespunzător în ultimii ani”, se arăta într-un comunicat de presă.

Potrivit analizei din septembrie 2016, deși cadrul legal în vigoare prevede acordarea statutului în urma unei proceduri, în România există numai 133 de organizații ce au obținut statutul în urma unui proces de evaluare, restul de aproximativ 1.300 de asociații și fundații au primit direct statutul de utilitate publică în baza unor legi speciale prin care au fost înființate (Asociații de Dezvoltare Intercomunitară, Asociații de Îmbunătățire Funciare, Uniuni de Creatori, etc), fără a li se aplica un filtru de selecție care să includă criterii minimale.

„Acordarea statutului s-a realizat în ultimii ani fără monitorizarea modalității de conformare a asociațiilor și fundațiile cu obligațiile minimale prevăzute de lege, din cele 133 doar 39% dintre acestea publicând rapoartele de activitate în Registrul ONG și 51% în Monitorul Oficial. În egală măsură, 17 organizații nu au depus bilanțul pentru anul 2015 și peste 40 dintre acestea înregistrează debite la bugetul de stat, în sumă totală de peste 1.700.000 RON”, se mai specifica în comunicatul de presă din 2016.

Recent, deputatul PSD Liviu Pleșoianu a propus, printr-un proiect de lege aflat în circuit legislativ, ca o asociație sau fundație să poată fi recunoscută de Guvern ca fiind de utilitate publică doar dacă dacă nu a desfășurat în ultimii doi ani și nu desfășoară nici în prezent activități politice de orice fel. Proiectul de lege propus de Pleșoianu definește sintagma „activități politice de orice fel” prin „activități de strângere de fonduri sau campanii de sprjinire ori opoziție față de un partid politic sau un candidat pentru o funcție publică în care acesta poate fi numit ori ales”.

O altă propunere din proiectul de lege prevede ca autoritățile administrative competente, împreună cu ministerul Justiției, să întocmească pentru fiecare asociație sau fundație de utilitate publică un raport anual privitor la respectarea condițiilor care au dus la recunoașterea de către Guvern a statutului de utilitate publică.

Raportul pentru anul precedent va fi publicat pe pagina de internet a Ministerului Justitiei pâna la data de 30 ianuarie, iar în cazul în care asociația sau fundația nu mai îndeplinește una sau mai multe dintre conditiile care au stat la baza recunoașterii utilitătii publice, Guvernul, la propunerea autoritătii administrative competente sau a ministerului Justitiei, retrage actul de recunoaștere, se mai arată în propunerea legislativă.

Printre celelalte condiții care trebuie îndeplinite cumulativ pentru recunoașterea statutului de utilitate publică se numără și funcționarea de cel puțin doi ani, realizarea unei părți din obiectivele stabilite, desfășurarea unor activități anterioare semnificative, prin derularea unor programe ori proiecte specifice scopului său, însoțite de bilanțurile și bugetele de venituri și cheltuieli pe ultimii doi ani, impunându-se, totodată, ca valoarea activului patrimonial pentru fiecare an de funcționare să fie cel puțin egală cu valoarea patrimoniului inițial.

În proiectul de lege se mai propune ca Guvernul să recunoască statutul de utilitate publică al fundațiilor sau asociaților solicitante conform următorului algoritm procentual: 40% – Servicii Sociale (Asistență-Protecție-lncluziune-Coeziune-Securitate- Dezvoltare-Economie Socială), Caritate și Ajutor Umanitar, Sănătate, Sport; 30% – Educație; 10% – Știință, Cercetare, Inovație, Mediu și Protectia Animalelor, Protecția Consumatorulur; 10% – Valori naționale și ale minoritătilor naționale -Tradiții și Patrimoniu Cultural; 10% – Diplomație și Relații Internaționale, Militar-Apărare-Cultul eroilor.

De asemenea, se propune ca recunoașterea utilității publice să se facă pe durată de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii, tot pe aceeași perioadă, fără a restricționa numărul de reînnoiri.

SURSA: gov.ro