Fost șef al parchetelor militare, la ICCJ în dosarul Mineriadei: ”De trei ori am vrut să îmi iau viața”

Generalul Mugurel Florescu, fost șef al Direcției Procuraturilor Militare în iunie 1990, a spus, la ieșirea de la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, că a semnat un document privind calitatea de suspect pentru infracțiuni care sunt cercetate în dosarul Mineriadei. El a susținut că acest lucru se întâmplă din cauza faptului că, atunci când era în funcție, a spus într-un interviu că este aproape de aflarea adevărului.
„Am spus că sunt pe aproape de a afla adevărul, ceea ce nu era sută la sută exact, și la revedere. Am să pun la dispoziția Parchetului acele articole din ziare în care am făcut greșeala, după aceea mi-am dat seama, să spun că sunt aproape de adevăr. Atâta vreau să vă spun”, a precizat Mugurel Florescu.

El a arătat că, după ce a fost eliberat din funcție, de trei ori s-a încercat să i se ia viața. „Au fost atentate clare”, a spus Florescu, adăugând că va vorbi mai mult despre aceste lucruri cu altă ocazie.

LIFESTYLE Păstrezi ouăle în frigider? Experții spun că probabil le depozitezi greșit. Cum trebuie așezate pentru a se păstra mai mult timp

14:33

FLASH NEWS Fanii lui Harry Potter au schimbat traseul unui proiect energetic de 430 de milioane de lire pentru a proteja mormântul lui Dobbyy

14:13

Întrebat cine a pus la cale acele atentate de care vorbește, Mugurel Florescu a răspuns: „Să zicem sistemul”. De asemenea, întrebat dacă atentatele au fost cu focuri de armă sau ce s-a întâmplat exact, acesta a răspuns doar „urât”.
Întrebat cum a reușit să scape din acele situații, fostul șef al parchetelor militare a spus că numai Dumnezeu l-a ajutat.

„Să dea Dumnezeu să am eu dreptate, să se dovedească că există în continuare o linie de rezistență și de dărâmare a ceea ce s-a încercat să fie bun, pentru că au fost greșeli insurmontabile și aș vrea să demonstez, să arăt organelor de procuratură militară, care este prin excelență unul cinstit, să stabilească adevărul, nu spre satisfacția mea, pentru că nu lucrăm spre satisfacția cuiva, dar pentru respectarea adevărului istoric”, a adăugat Florescu.

Fostul șef al parchetelor militare a mai spus că din momentul în care s-a aflat în funcție, inclusiv în perioada mieriadei, „au fost vremuri grele, foarte grele”.

Întrebat dacă Ion Iliescu este cel care a luat deciziile în cazul mineriadei, Florescu a spus: „Nu mă interesează”. El a ținut însă să menționeze că, din punctul său de vedere, ar fi existat și soluții fără violență, dar nu el a hotărât la vremea respectivă cum să se procedeze.

„În ancheta mea, cine a fost de vină a fost trimis în judecată, fără comentarii”, a spus Mugurel Florescu, precizând că va comunica cine sunt acele persoane.

Despre redeschiderea dosarului după 25 de ani, Mugurel Florescu a spus că este problema istoriei și i se pare normal ca oamenii să aibă nevoie de adevăr. El a precizat că și-ar dori să fie un erou pozitiv, pentru că atunci a avut funcția de colonel și i-a plăcut foarte mult să respecte legile țării și adevărul.

„Cei care sunt vinovați să răspundă”, a mai spus Florescu, reafirmând că în niciun caz el nu este vinovat de ce s-a întâmplat atunci.

„Lăsați sistemul, că în sistem, fiecare are vina lui. Eu nu sunt parte din sistem, adjunctul procurorului general este parte din sistem”, a mai spus Florescu.

Întrebat dacă procesul soților Ceaușescu a fost unul corect, Mugurel Florescu a spus că atunci atât se putea.

La procesul soților Ceaușescu au fost prezenți maiorul Mugurel Florescu, locotenentul-major Trifan Matenciuc, Gelu Voican Voiculescu și Virgil Măgureanu. Tribunalului Militar Excepțional a fost format din coloneii Gică Popa și Ioan Nistor – judecători, iar grefier a fost plutonierul major Jan Tănase. Acuzarea a fost reprezentată de procurorul militar Dan Voinea, iar apărarea a fost asigurată de avocații din oficiu Constantin Lucescu, avocatul lui Nicolae Ceaușescu, și Nicolae Teodorescu, cel al Elenei Ceaușescu.

Mugurel Florescu a fost, în decembrie 1989, consilier pentru probleme de justiție la Cabinetul vicepremierului Gelu Voican Voiculescu, în Guvernul provizoriu al României. Ulterior, din aprilie 1990 până în aprilie 1993, Florescu a fost șef al Direcției Procuraturilor Militare.

Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a anunțat, miercuri, începerea urmăririi penale în dosarul Mineriadei, pe numele unor persoane, pentru infracțiuni contra umanității, respectiv pentru reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității, din 13-15 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane, rănirea și lipsirea de libertate a altor o mie.
Oficiali din Parchetul instanței supreme au declarat, pentru MEDIAFAX, că în dosarul Mineriadei a fost începută urmărirea penală împotriva fostului președinte Ion Iliescu, iar miercuri i s-au adus la cunoștință acuzațiile, respectiv infracțiuni contra umanității, pentru reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității, din 13 iunie 1990.

În același dosar au fost puși sub acuzare fostul director al Serviciului Român de Informații (SRI) Virgil Măgureanu, Emil Cico Dumitrescu, Miron Cozma și Cazimir Ionescu, tot pentru infracțiuni contra umanității, toți având calitatea de suspect.

Fostul premier Petre Roman, fostul ministru al Apărării Victor Athanasie Stănculescu și Gelu Voican Voiculescu, viceprim-ministru în primul guvern provizoriu din 1990 și responsabil cu controlul serviciilor secrete, ar putea fi și ei cercetați în dosarul Mineriadei, însă în cazul acestora s-a cerut aviz de la șeful statului, întrucât erau membri ai Guvernului la data faptelor. Procurorul general al Parchetului instanței supreme a cerut președintelui declanșarea procedurilor pentru formularea cererii de urmărire penală pentru Roman, Stănculescu și Voiculescu, pentru infracțiuni contra umanității.
Potrivit Legii 115/1999, „numai Camera Deputatilor, Senatul și Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor”.

În 5 februarie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a infirmat rezoluțiile de neîncepere a urmăririi penale în cazul evenimentelor din iunie 1990. Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat, pe 9 martie, decizia procurorilor de redeschidere a urmăririi penale în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990.

Parchetul instanței supreme arăta, într-un comunicat de presă, că procurorul general al României, Tiberiu Nițu, a dispus infirmarea a trei rezoluții de neîncepere a urmăririi penale din anul 2009, care au legătură cu Mineriada din 1990, precum și redeschiderea urmăririi penale în acest caz.

„În cauza ce formează obiectul dosarului penal nr. 47/P/2014, privind circumstanțele în care, în cadrul evenimentelor produse în municipiul București, în perioada 13-15 iunie 1990, s-a produs decesul sau rănirea prin împușcare a mai multor persoane, prin referatul din data de 22 ianuarie 2015, procurorii din cadrul Secției parchetelor militare au propus infirmarea parțială a rezoluției nr. 175/P/2008 din 17 iunie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică, și redeschiderea urmăririi penale în această cauză, precum și infirmarea rezoluțiilor nr. 7335/3341/II/2/2009 din 25 august 2009 și 7301/3419/II/2/2009 din 03 septembrie 2009 ale procurorului șef al Secției de urmărire penală și criminalistică”, a precizat sursa citată.

Cercetările în cazul Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990 au fost, astfel, reluate după 25 de ani de la evenimente, perioadă în care au fost emise mai multe decizii de neîncepere a urmării penale, mai multe victime ajungând să fie despăgubite la CEDO în absența unei hotărâri judecătorești în țară.

Într-o decizie din 17 septembrie 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stipulat că România este obligată să continue investigațiile în dosarul Mineriadei și să facă dreptate victimelor crimelor împotriva umanității, indiferent de timpul scurs de la săvârșirea acestora.

Decizia a fost luată în cauza Mocanu și alții împotriva României, în care Anca Mocanu, Marin Stoica și Asociația 21 Decembrie 1989 s-au plâns de ineficiența cercetărilor interne cu privire la evenimentele din 13 – 15 iunie 1990. CEDO a decis ca statul român să îi plătească Ancăi Mocanu, al cărei soț a fost ucis de un glonț în timpul Mineriadei, suma de 30.000 de euro pentru încălcarea articolului 2 – dreptul la viață – din Convenția europeană a drepturilor omului, și lui Marin Stoica, bătut și băgat în comă în ziua de 13 iunie 1990, în sediul TVR, 15.000 de euro, pentru încălcarea articolului 3 – interzicerea torturii – din Convenție.