Fostul director al Institutului de Transplant de la Tg. Mureș: 55 de inimi pentru transplant, irosite după desființarea institutului

Președintele Consiliului Științific al Agenției Naționale de Transplant, Radu Deac, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, că, din datele sale, un număr de 55 de corduri – 20 în 2012 și 35 în acest an – au fost irosite, după desființarea Institutului de Boli Cardiovasculare și Transplant de la Târgu Mureș, în 2011, și transformarea lui în clinică în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență din municipiu.

Deac, care a condus timp de decenii IBCvT Târgu Mureș, a precizat că acesta era singurul centru din țară unde se făcea transplant de cord și că decizia din 2011 a pus medicii în imposibilitatea de a mai face această operație.

„E vorba de 20 de corduri pentru transplant în 2012 și 35 în acest an, din datele mele, de la Agenția Națională de Transplant, dar și din alte părți. Acesta a fost numărul de donatori din țară de la care s-au recoltat organe și, chiar dacă au fost solicitări de a se recolta și utiliza și inimi pentru transplant, nu a fost posibil. Desființarea IBCvT a creat dezorganizare, lipsuri materiale, lipsuri de personal și toate au împiedicat activitatea de transplant cardiac. Practic, nu avea niciun rost să se recolteze, chiar dacă familiile unor donatori au oferit posibilitatea de a se utiliza și inimile”, a spus Deac.

El a menționat că din 1999, când a început activitatea de transplant de cord la Târgu Mureș – IBCvT fiind singurul centru din țară unde se făcea această operație – s-au realizat 50 de astfel de operații în total, numărul variind în fiecare an, în funcție de numărul de donatori.

„Numărul de donatori a crescut brusc în ultimii doi ani – 20 în 2012 și 35 până în luna mai a acestui an. Am discutat cu ministrul Eugen Nicolăescu recent situația fostului IBCvT și se speră ca, dacă vor fi îndeplinite condițiile necesare, să se reia activitatea de transplant în această toamnă. Acest lucru e posibil numai dacă se reînființează IBCvT cu personalitate juridică”, a spus Deac.

El a explicat că doar astfel institutul va putea să își gestioneze singur achizițiile, politica de personal, instruirea acestuia și facilitățile de terapie intensivă – în condițiile în care două astfel de unități, destinate pentru transplantul cardiac, au fost închise – și să nu fie tratat ca o secție oarecare din SCJU Târgu Mureș.

Pe de altă parte, șeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară de Adulți și Copii din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență din Târgu Mureș, Horațiu Suciu, a declarat că în prezent „lipsește cadrul organizatoric pentru transplant”, care constituie o activitate de excelență.

„Când e criză, la articolele de lux renunți în primul rând. Principala cauză pentru care nu se mai face transplant cardiac este dezorganizarea unei unități care funcționa bine – IBCvT. Lipsesc medicamente esențiale, lipsește aparatura și nu ne putem asuma riscuri”, a spus Suciu.

El a arătat că secretarul de stat Raed Arafat a promis investiții în aparatură când era ministru al Sănătății, dar acestea încă nu s-au materializat.

Horațiu Suciu a spus că nu are date câte inimi au fost irosite, în condițiile în care există situații în care nu se pot recolta corduri pentru transplant, chiar dacă aparținătorii vor, precum unele traumatisme cauzate de accidente rutiere.

El a menționat că, din informațiile sale, au existat 70-80 de prelevări de organe în România în ultimii doi ani și că probabil în jumătate dintre cazuri se putea preleva și cordul.

„În momentul de față, nu se mai face transplant cardiac. În 2011 am făcut câteva, în 2012 doar unul”, a arătat Suciu.