Fostul director IGR: Am dat corect avizul pozitiv pe proiectul Roșia Montană, nu știu de vreo anchetă

Fostul director al Institutului Geologic al României (IGR) Ștefan Grigorescu a declarat pentru MEDIAFAX că a dat avizul favorabil proiectului de exploatare minieră de la Roșia Montană, pe baza documentației existente și a măsurătorilor din teren, și că nu știe să fie anchetat pentru aceasta.

Contactat de MEDIAFAX privind acuzațiile actualului director al IGR Ștefan Marincea, conform căruia avizul pozitiv dat de institut proiectului minier sub conducerea lui Grigorescu „e un fals grosolan” în legătură cu care Parchetul s-a autosesizat, fostul director a spus că nu știe de existența vreunei anchete în ceea ce-l privește și a explicat cum a emis avizul respectiv.

Astfel, Grigorescu a arătat că a fost chemat, pe 10 noiembrie 2011, la ședința din 29 noiembrie 2011 a Comisiei de Analiză Tehnică (CAT) pentru proiectul de la Roșia Montană pentru a-și spune punctul de vedere privind proiectul barajului Corna aferent iazului de decantare.

ANCHETĂ Posibil caz de malpraxis la Maternitatea Polizu. Un medic este acuzat de moartea unui bebeluș prematur la două luni după naștere

13:46

NEWS ALERT Comisia pentru constituționalitate din Senat confirmă un conflict juridic constituțional în cazul OUG 38. Senatul va sesiza CCR

13:40

Grigorescu spune că a consultat toată documentația pusă la dispoziția CAT de Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), incluzând rapoarte ale Institutului Norvegian de Geotehnică, Universității Tehnice de Construcții București și Universității București, dar nu s-a pronunțat în ședința CAT din 29 noiembrie 2011 pentru că specialiștii IGR nu participaseră la o vizită la fața locului organizată în 13 septembrie 2011 de către companie.

După ce o echipă din IGR a mers la Corna și a făcut măsurători la amplasamentul barajului, în perioada 5 – 9 decembrie 2011, avizul pozitiv pentru proiect a fost emis de institut, pe 9 decembrie 2011.

El a mai precizat că, în vederea emiterii avizului, nu s-a pus problema efectuării unui nou studiu de către IGR, ci studierea documentației existente.

„Măsurătorile au confirmat ce au spus ei. Nu puteam să spunem altceva, pentru că e o problemă să spui ceva împotriva unui institut de talia Institutului Norvegian, pentru că, dacă ei îți cer socoteală să justifici, nu ai cu ce să justifici, e vorba de aparatură, de tehnologie, de tehnică, de lanțul tehnologic al barajului. Sunt multe chestii, și subtile unele, pe care nu știu cine le poate înțelege așa dintr-o dată, integral. Dar eu așa am înțeles. Eu răspund pentru asta”, a declarat Grigorescu.

Grigorescu a mai spus că datele din documentația RMGC, confirmate de măsurătorile IGR, arată că nu există în zona Văii Corna falii sau fisuri, până la o adâncime de 90 de metri și garantează pentru siguranța barajului.

„Vizionând corpul barajului se vede că nu sunt fisuri majore sau falii. Ei au scris așa: că sunt permeabilități de dimensiuni diferite, dar care nu depășesc pragul admisibil de permeabilitate, să se infiltreze apa. (…) Dacă au făcut simulări de pericole, sunt 12 – 13 simulări de pericole, pe scenariile cele mai periculoase cu putință din lume și au factor de siguranță a barajului cu 1,2 – 1,3, deci supraunitar, asta e elocvent. Eu nu pot să mai spun că se poate întâmpla…Ce se poate întâmpla?”, a mai spus fostul director al IGR.

Grigorescu a mai spus că, din punctul său de vedere, proiectul RMGC este unul bun.

„Toate subtilitățile economice, juridice și administrative revin statului, nu mie”, a mai declarat acesta.

Directorul general al Institutului Geologic al României, Ștefan Marincea, audiat marți la Comisia specială pentru proiectul de la Roșia Montană din Parlament, a criticat proiectul RMGC, arătând că acesta nu respectă principiile dezvoltării durabile și respectului față de mediu, nici „valorificarea complexă” și nici Directiva deșeurilor periculoase.

„Susțin cu argumente științifice că modul de prezentare a analizelor de către companie este viciat. Nu este un organism al statului român care să verifice aceste analize”, a declarat directorul general al Institutului Geologic Român.

„S-a vorbit de absența faliilor, un predecesor al meu care a semnat că nu există falie. În trei hărți ale companiei sunt burdușite de falii. Am freatic și falii, nu pot să pun deșeuri periculoase”, le-a explicat Marincea parlamentarilor din Comisia specială, arătând că proiectul este „de nota cinci” și că ar trebui modificat substanțial și adaptat la practicile europene.

Marincea a fost întrebat de către președintele Comisiei Roșia Montană, Darius Vâlcov, despre faptul că Institutul Geologic Român a dat un aviz favorabil pentru acest proiect atunci când institutul era condus de un alt director general.

„E un fals grosolan, e o situație penală din partea fostului director general. Parchetul s-a autosesizat”, a precizat Marincea.

Ștefan Marincea a declarat, pentru MEDIAFAX, că fostul director general al Institutului Geologic a modificat afirmații ale echipei care s-a dus pe teren timp de patru zile.

„Raportul Instititului Geologic al României a fost constant împotriva formei actuale a proiectului și pentru neacordarea avizului de mediu. A fost un hiatus pe care îl vom analiza, când fostul director general a modificat afirmații din echipa care s-a deplasat pe teren timp de patru zile, timp în care nu se pot cartografia geologic, investiga 363 de hectare. Deci nu se putea investiga pe baza unei excursii de patru zile că nu există fracturi și fisuri sub acel uriaș bazin de decantare”, a explicat Marincea.

El a arătat că nu poți, ca român, să fii de acord, pentru optimizarea profitului, cu existența unor costuri uriașe după exploatare.

„În cazul acestui proiect, din cauza amplorii extraordinare și a procedeului folosit, costurile post-mining (după exploatare – n.r.) pot fi comparate cu cele de la Yellowknife din Canada în care în urma falimentului unei companiei miniere, statul canadian, pentru a menține în stare de îngheț un lac cu cianuri abandonat, cheltuiește anual un miliard de dolari canadieni (peste 960 milioane de dolari americani, n.r. ) până se va găsi tehnologia necesară să neutralizeze aceste cianuri. (…) Suntem urmăriți de serviciile geologice din țările nordice, din Ungaria și din Franța care sunt îngrijorate de faptul că România va permite realizarea pe teritoriul Europei a unui proiect cu imense costuri post-minning”, a precizat Marincea.

Roșia Montană Gold Corporation a afirmat, miercuri, într-un comunicat, că a folosit cu bună credință harta bazinului Văii Corna achiziționată de la Institutului Geologic al României, care nu indică vreo fractură majoră care să afecteze stabilitatea barajului, ce a fost autorizat de Comisia Națională pentru Siguranța Barajelor și Lucrărilor Hidrotehnice (CONSIB).

„Investigațiile geologice și geotehnice, realizate inclusiv în urma a 57 de foraje geologice și geotehnice, a nenumărate puțuri geotehnice, teste geotehnice în teren și în laborator, pe tot bazinul Văii Corna, au confirmat că nu există nicio zonă prin care apele s-ar putea infiltra în subsol, datorită existenței unui strat de argilă care are până la 12 metri grosime și care, prin compactare, conferă o impermeabilitate ridicată subsolului Văii Corna”, se mai arată în comunicat.

Potrivit RMGC, „concluzia tuturor acestor studii, rapoarte și expertize realizate de cele mai prestigioase instituții de specialitate, printre care Institutul Norvegian de Geotehnică – recunoscut ca autoritate în domeniu la nivel mondial – a fost că Valea Cornei este un amplasament sigur pentru baraj și iazul de decantare al sterilelor”.