„Fumăm” peste 1.500 de euro la hectar, bani din bugetul statului. Am rămas cu doar 1.055 ha plantate cu tutun, dar am avut creșteri explozive la exporturi!

„Fumăm peste 1.500 de euro la hectar, bani din bugetul statului. Am rămas cu doar 1.055 ha plantate cu tutun, dar am avut creșteri explozive la exporturi!
Publicat: 17/01/2020, 21:40
Actualizat: 15/07/2020, 10:43

Astfel, fiecărui hectar cultivat cu tutun îi revin 1.569,4413 euro, cea mai consistentă formă de subvenție pe care țara noastră îl acordă ca Ajutor Național Tranzitoriu (în cazul tutunului, ANT 4) sectorului vegetal.

Prin comparație în ceea ce privește suprafețele, în anul de cerere 2019, tutunul reprezintă a treia cea mai puțin importantă cultură pentru care fermierii români au solicitat Ajutor Național Tranzitoriu, după cultura hameiului, prin ANT 5. În acest caz, producătorilor de hamei li s-a alocat un plafon de 92.400 euro și un cuantum de 400,2599 euro/ha, pentru cele 230,8 ha cultivate. În cazul culturii de cânepă (ANT 3), statul român a alocat un plafon de 6.050 euro, respectiv un cuantum de 8,9570 euro la hectar, pentru cele 679,7 ha cultivate.

Contactat de Gândul.info și întrebat dacă confirmă numărul de hectare solicitate la plata ANT4, dar și plafonul total, directorul general al APIA, Adrian Pintea, a declarat: „Atât s-a depus, acestea sunt; 1.055 ha, atâtea au fost. 1.656.200 euro este plafonul. Cuantumul pe hectar – 1.569,4413 euro – a rezultat din urma împărțirii plafonului total la suprafața determinată”.

Sumele acordate sub formă de ANT cultivatorilor de tutun ar fi trebuit să fie atractive pentru aceștia, astfel încât să obțină randamente mari la hectar, în condițiile în care, până la data de 31 august 2019, România a exportat o cantitate de 5.480,39 tone de „Alte tutunuri prelucrate și înlocuitori de tutun”, în valoare de 163.564.570 euro, sau doar 0.36 la sută din total exporturi, potrivit datelor din Buletinul informativ lunar nr. 8/2019 emis de Departamentul de Comerț Exterior al Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. Cu alte cuvinte, cantități mici, valoare mare. Și asta în contextul în care, până la data de 31 august 2018, am comercializat peste graniță doar 4.367,96 tone de „Alte tutunuri prelucrate și înlocuitori de tutun”, la o valoare de 55.500.860 euro sau 0,12 la sută din total exporturi.

Demn de menționat aici este și faptul că, tot în 2019, până la 31 august, am exportat 25.330,24 tone de „Țigări de foi, trabucuri, țigarete, din tutun/înlocuitori”, la o valoare de 445.950.190 euro, iar până la aceeași dată a lui 2018 am comercializat peste graniță doar 25.151,28 tone din aceleași produse, la o valoare de 385.500.650 euro.

Statisticile nu spun însă nicăieri cât anume am exportat „Tutunuri brute sau neprelucrate; deseuri de tutunuri”, ci doar cât am importat, și anume 21.079,88 tone până la data de 31 august 2019, respectiv 18.520,50 până la aceeași dată a anului 2018.

Cei trei de DA: Importăm mult, producem puțin dar subvenționăm mult

Pe lângă faptul că sunt puțini cei care cultivă tutun, situație reliefată și de datele de mai sus, cei care o fac în adevăratul sens al cuvântului, iau aceeași sumă de bani cu aceia care recoltează doar câteva kilograme și le predau procesatorilor. Vorbim aici de inechitatea acordării subvențiilor în acest sector, despre care a vorbit pentru Gândul.info, Constantin Rac Hristov, administrator al singurei firme procesatoare de tutun autohton cu capital românesc.

„Singurul motiv pentru care cultivatorii de tutun români s-au reorientat este că se dă doar subvenția pe suprafață, pe hectar, nu și pe producția obținută; plata nu este legată de producție în niciun fel. De aceea, cultivatorul nu mai are interes să facă tutun, plantează doar un pogon, două-trei hectare, cât pune, scoate între 30-50-200 kilograme la hectar, predă documentul că a dat mai departe tutunul, merge la APIA și ridică aceeași subvenție precum cel care a făcut 2.000 de kilograme la hectar și care a muncit din greu să obțină această cantitate”, a afirmat Hristov. „Eu am încercat, am făcut câteva demersuri, dar n-am avut succes. Am cerut măcar o cantitate minimă obținută, ca la soia, spre exemplu. Acolo, dacă nu faci nu știu ce cantitate, nu primești subvenția. Pe când aici, dacă faci cinci kilograme de tutun la hectar, dau un exemplu, obții subvenții la fel precum cel care a recoltat 3.000 de kilograme la hectar. Cel cu 3.000 de kilograme a cheltuit și a muncit din greu, iar cel cu cinci kilograme doar l-a plantat, a scos câteva frunze pe care le-a predat și a luat același cuantum de subvenție”.

Că ar trebui reglementat mult mai bine acest sector cu potențial mare de profit este dovedit și de această dată tot de cifrele de mai sus, și anume de cele care exprimă majorarea cantităților și valorilor în procente la exportul României de „Alte tutunuri prelucrate și înlocuitori de tutun”. Vorbim de marfă cu valoare adăugată! Cu alte cuvinte, în cazul exportului de „Alte tutunuri prelucrate și înlocuitori de tutun”, discutăm de o majorare de nu mai puțin de 194,71% în primele opt luni de export ale anului trecut, față de aceeași perioadă a lui 2018.

După porumb, aceasta reprezenta cea mai mare creștere de la an la an! Doar că diferă cantitățile exportate. Continuăm însă să comercializăm cantități uriașe de materie primă și doar puțină marfă procesată.

A mai rămas doar un singur procesator de tutun în România?

Constantin Rac Hristov a mai explicat pentru Gândul.info că procesatori mari de tutun din România au rămas doar multinaționalele. Acestea importă masiv tutun procesat, mărturie stau și statisticile din prima parte a articolului, posibil chiar marfă românească exportată de firma pe care acesta o administrează.

„Nu vindem (n.r. – tutun procesat) în România. Noi, tot ce procesăm, vindem în afară. La noi în țară avem însă multinaționale. Se importă masiv tutun. În România nu mai avem nicio firmă românească de țigarete. Multinaționalele nu se complică. Este posibil ca marfa pe care o vindem noi în afară să ajungă chiar la aceste multinaționale. Eu nu știu pe ce traseu circulă (n.r. – tutunul românesc procesat) mai departe”, a mărturisit Constantin Rac Hristov. „În afară de noi, mai sunt doi procesatori de tutun pe piața din România, dar nu sunt români. Este o societate din Ungaria și una din Grecia. Cele două iau tutun de la noi și îl procesează la ei. Nu sunt autorizați, ci acceptați ca procesatori de tutun, pe când noi suntem autorizați de MADR ca procesatori de tutun.

Firma administrată de Hristov procesează circa 1.000 de tone de tutun românesc, anual, adică aproape două treimi din totalul obținut în 2018 de țara noastră. În plus, acesta a confirmat cifrele Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) în ceea ce privește suprafața cultivată „între 1.000 și 1.100 ha”, cifra reală fiind cea de mai sus, și anume 1.055,27 ha.

În ceea ce privește randamentele obținute de fermierii români, cei care cultivă în mod profesionist tutunul, aceștia reușesc să obțină maximum 2.700 kilograme la hectar, mult sub Italia, spre exemplu.

„În Italia, producția de tutun la hectar ajunge și la 3.000 – 4.000 de kilograme, în timp ce la noi în țară este o singură unitate care produce tutun Virginia și care obține 2.500 – 2.700 kilograme, în funcție de an, de probleme”, a conchis Hristov.

În 2019, până la 31 august, România a importat 21.079,88 tone de „Tutunuri brute sau neprelucrate; deseuri de tutunuri” în valoare de 120.951.770 euro, adică 0,21 la sută din total importuri, față de aceași dată a lui 2018 până când am importat 18.520,50 tone tutun la o valoare de 93.014.930 euro, ceea ce reprezintă 0,17 din total importuri.

Creșterea importurilor de la an la an este de 27,9 milioane euro sau 30,03 la sută!

Importul de „Alte tutunuri prelucrate și înlocuitori de tutun” până la data de 31 august 2019 a fost de 8.913,26 tone, la o valoare totală de 55.652.700 euro, o valoare mai mică față de 2018 cu 19,9 milioane euro.

Ajutorul Național Tranzitoriu (ANT) este o formă suplimentară de plată pe care statele membre ale Uniunii Europene (UE) o pot acorda fermierilor din sectoarele cu plăți directe complementare.

La plata ANT, pentru anul de cerere 2019, Guvernul României a aprobat plafonul de 246.232.400 euro, bani de la bugetul de stat, prin MADR, atât pentru sectorul vegetal, cât și pentru cel zootehnic.

Potrivit studiului Global Adult Tobacco Survey 2018 (GATS), realizat în România, 43,5% dintre românii care fumează zilnic, consumă peste un pachet de țigări. Circa 5,6 milioane de persoane, adică 27,4% dintre români, fumează zilnic, iar vârsta medie la care românii încep să fumeze este de 17,9 ani, se mai scrie în studiul dat publicității anul trecut.

Eșantionul din România a cuprins 5.408 gospodării din întreaga țară, iar 4.571 de persoane au răspuns interviului individual. Rata totală de răspuns a fost 88%, mai arată realizatorii studiului.

Conform MADR, în 2018, România a obținut o producție totală de tutun de doar 1410,2 tone, la un randament mediu de 1.282 kilograme la hectar, de pe o suprafață totală cultivată de 1.100 ha.

Pe de altă parte, datele furnizate Gândul.info de un procesator de tutun românesc arată că, pe zona de sud, de pe urma a 192 de contracte încheiate, acesta a consolidat o partidă de materie primă de 108.777 kilograme de tutun, la o producție medie de 321 kilograme/ha și o subvenție pe kilogram în medie de 6,4 euro.

În contrapartidă, un singur producător, pe un singur contract, a reușit să livreze 715.219 kilograme tutun de pe o suprafață recoltată de 301,65 hectare. În acest caz, producția medie a fost de 2.371 kilograme la hectar iar subvenția de doar 0,9 euro/kg.

De pe urma a 15 de contracte parafate pe zona Moldovei, procesatorul a consolidat un total de 40.369 kilograme de tutun recoltat de pe 52,4 ha, la o producție medie de 770 kg/ha și la un cuantum mediu al subvenției de 2,7 euro/kg.

Nu în ultimul rând, în Ardeal, cele 94 contracte au generat 98.555 kilograme de tutun, suprafața cultivată acolo fiind de 135,72 ha, iar subvenția medie încasată la hectar fiind de 2,9 euro/kg.

Sursă foto: PIxabay

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase