Guvernul propune dotarea DIICOT și a parchetelor cu ofițeri de poliție judiciară, pentru interceptări

Un nou draft al proiectului de ordonanță de urgență referitoare la realizarea interceptărilor prevede ca Ministerul Public si Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), să aibă propria structură de poliție judiciară, formată din angajați detașați de la Ministerul Afacerilor Interne(MAI). În cazul DIICOT, în proiect sunt prevăzute 25 de posturi de ofiței de poliție judiciară.

„În vederea desfășurării activităților prevăzute de art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, în cadrul Ministerului Public pot funcționa, prin detașare, ofițeri sau agenți de poliție judiciară, sub directa conducere și controlul nemijlocit al procurorilor, în limita posturilor aprobate potrivit legii”, se arată în document.

Potrivit modificărilor, „detașarea ofițerilor și agenților de poliție judiciară se dispune, la solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de către ministrul Afacerilor Interne, pe o perioadă de cel mult 3 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, cu acordul acestora” menționându-se că „pe durata detașării ofițerii și agenții de poliție judiciară nu pot primi de la organele ierarhic superioare nicio însărcinare. Dispozițiile procurorilor sunt obligatorii pentru ofițerii și agenții de poliție. Actele întocmite de aceștia din dispoziția scrisă a procurorului sunt efectuate în numele acestuia”.

EVENIMENT Poliția Română a adus șapte fugari în țară, printre care și o femeie „most wanted” condamnată la 15 ani de închisoare

12:13

SPECTACULOS 🚨 Planeta intră în 2026: artificii pe glob, emoții fără granițe. Imaginile magiei Anului Nou, pe Gândul. Numărătoarea inversă a început

12:00

Aceeași este situația și în cazul DIICOT, în proiectul de lege precizându-se că „în vederea desfășurării activităților prevăzute de art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism funcționează, prin detașare, ofițeri sau agenți de poliție judiciară, sub directa conducere și controlul nemijlocit al procurorilor direcției, în limita posturilor prevăzute de lege”, pentru această structură fiind prevăzute în document 25 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară.

De asemenea, proiectul de lege prevede folosirea infrastructurii SRI în anchete, dar cu eliminarea oricărei intervenții din partea personalului SRI, precizându-se că „la cererea organelor de urmărire penală, Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor asigură accesul nemijlocit și distinct al acestora la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice prevăzute la art.138 al.1 lit.a) din Codul de Procedură Penală” precizându-se că în ceea ce privește condițiile concrete de acces la sistemele tehnice al organelor judiciare, acestea se vor stabili prin „protocoale de cooperare”.

Se menționează în document și că judecătorii vor controla activitatea organelor de cercetare penală astfel că „semestrial sau ori de câte ori este nevoie, președintele sau unul dintre judecătorii anume desemnați de către acesta verifică modul de punere în aplicare în cadrul Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală”.

Dacă proiectul de lege va ajunge pe masa Guvernului în această formă, ar urma ca în „termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a acesteia, numărul maxim de posturi prevăzut pentru Ministerul Public se va suplimenta prin hotărâre a Guvernului”.

Factorii de decizie încă dezbat forma pe care o va avea ordonanța de urgență privind punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere.