• Publicat:
Știri

Guvernul scoate de la sertar legea cartelelor pre-pay. Ministrul Comunicațiilor: „Se lucrează. Faptul că știm cine sunt posesorii de cartele ne ajută”

Problema cumpărătorilor de cartele telefonice preplătite care nu pot identificați a fost readusă în prim-plan după atentatele de la Bruxelles de către prim-ministrul Dacian Cioloș, care a reiterat vechea poziție a SRI pe acest subiect, cum că aceștia ar trebui să fie scoși din anonimat.

Guvernul se pregătește să scoată o nouă lege prin care cumpărătorii de cartele telefonice pre-pay să fie obligați să prezinte un act de identitate la achiziție, după ce o lege similară, sprijinită de SRI, a picat la Curtea Constituțională în 2014, din cauza prevederilor care nu garantau că datele obținute astfel de autorități sunt folosite și protejate fără să încalce drepturi fundamentale ale cetățenilor. Acum, ministerul Justiției și cel al Afacerilor Interne lucrează la un nou proiect de lege, a spus prim-ministrul Dacian Cioloș, duminică, într-un interviu pentru Pro Tv, menționând că „Serviciile cer mai multe instrumente care să le permită să monitorizeze atent situația” și că „se plâng de cartelele pre-pay”.

Cioloș a plusat, în contextul atentatelor de la Bruxelles, făcând o legătură directă între cartelele pre-pay românești și atentate din UE: „Înțeleg că România este una din puținele țări din Uniunea Europeană care vinde încă cartele pre-pay fără un control de identitate. Înțeleg chiar că au fost folosite în ultima perioadă cartele din România în pregătirea unor atentate în altă parte, în Uniunea Europeană, tocmai pentru că există această flexibilitate în România”.

De fapt, Guvernul are intenția de a elimina din vechea lege prevederile declarate neconstituționale de Curtea Constituțională în 2014 și de a scoate un proiect „curat”, așa cum s-a întâmplat și cu legea securității cibernetice (așa-zisa lege Big Brother 2), care a fost reintrodusă în circuit de Ministerul Comunicațiilor condus de Marius Bostan, într-o formă lipsită de portițele prin care SRI primea puteri sporite, așa cum era vechiul proiect, picat la CCR.

Ar trebui preluat proiectul existent și eliminate viciile de neconstituționalitate și tratarea problemei. Luăm în calcul acest lucru, se lucrează„, a declarat pentru gândul ministrul Comunicațiilor, Marius Bostan.

Deputatul PSD Georgian Pop, președintele Comisiei de Control al SRI din Parlament și cel care a inițiat de altfel primul un proiect de lege privind identificarea clienților de cartele pre-pay, în 2013, alături de deputatul Sebastian Ghiță, colegul său din Comisia SRI, a confirmat pentru gândul aceeași ipoteză de lucru: „A fost legea aprobată de Parlament, Curtea a declarat-o neconstituțională. E o chestiune să punem de acord decizia Curții cu textul legii„.

Ministrul Comunicațiilor susține o astfel de inițiativă legislativă. „Această lege oferă indicii importante într-o investigație, ușurează munca investigatorilor și este un sprijin pentru lupta împotriva infracționalității de orice fel, inclusiv terorism. Nu poți spune că gata, dacă am rezolvat-o pe asta, nu mai avem teroriști. Nu există sisteme de protecție 100% în lupta împotriva terorismului, dar faptul că știm cine sunt posesorii de cartele ne ajută. E o lege necesară, anonimitatea cumpărătorilor de cartele ar trebui să poată fi dezvăluită, ca și în celelalte cazuri„, a declarat Bostan pentru gândul.

Întrebat de ce crede că astfel de inițiative sprijinite de serviciile secrete apar cu precădere după atentate teroriste sângeroase, ministrul Bostan a considerat că se întâmplă „din cauză că toată lumea se gândește: numai mie nu mi se întâmplă„. „La fel și cu securitatea cibernetică, eu de când sunt ministru, asta a fost una dintre primele inițiative. Lumea spune, dar de ce ai nevoie de o astfel de lege, că de fapt nu are niciun efect? Povești, aici avem clar impact, statistici. E clar că nu rezolvi problema 100%, dar ridici nivelul de securitate cibernetică. La fel și cu legea aceasta”, consideră Marius Bostan.

Prima lege privind cartelele, după atentale de la Burgas. Harta țărilor unde scoți buletinul pentru cartelă

În 2013, prim-ministrul de atunci Victor Ponta dezvăluia că inițiativa privind cartelele pre-pay a fost discutată în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din august 2012, în contextul antentatului terorist de la Burgas, Bulgaria, unde atacatorii care au ucis mai mulți turiști israelieni într-un autobuz au folosit cartele preplătite. Ponta spunea atunci că în România există peste 10 milioane de cartele preplătite, iar colegul și bunul său prieten Sebastian Ghiță estima pentru gândul că numărul acestora este chiar mai mare – între 12 și 14 milioane.

CCR arăta în motivare că în Europa nu sunt atât de multe țări care obligă la identificarea clienților de cartele preplătite, însă în realitate cele mai multe state obligă utilizatorii la o formă de identificare, unele țări aplicând măsura doar pentru cetățenii străini.

Click pentru a mări. Sursa: GSMA, raport de la sfârșitul anului 2013. ALBASTRU: măsură implementată. ROȘU: măsura este luată în discuție. VERDE: măsură respinsă.

Printre statele europene în care utilizatorii sunt obligați să prezinte un act de identitate la cumpărarea unei cartele preplătite se numără Germania, Franța, Belgia, Grecia, Spania, Italia, Danemarca, Letonia, Bulgaria și Slovacia, Ungaria.

De cealaltă parte, în state precum Irlanda, Marea Britanie, Austria, Polonia, Estonia, Portugalia, Cehia sau Luxemburg, legea nu impune obligația identificării utilizatorilor de cartele preplătite la cumpărare, însă unii operatori telecom solicită aceste date.

Specialiști din domeniu, consultați la vremea respectivă de gândul, au explicat că în România piața de telefonie mobilă înclină puternic către cartelele preplătite – aproximativ 70% dintre clienți folosesc astfel de servicii telecom. Aceste cartele au un regim juridic diferit de cel al abonamentelor și astfel este dificilă identificarea utilizatorilor lor în cazul activităților de cercetare penală sau pentru prevenirea și contracararea riscurilor de securitate națională.

Directiva 2006/24/CE, declarată ilegală printr-o decizie din 2014 a Curții Europene de Justiție, susținea păstrarea datelor de identificare a utilizatorilor de comunicații electronice și telefonice, precum numele și adresa abonatului sau ale utilizatorului înregistrat, pentru a asigura disponibilitatea lor în vederea cercetării, depistării și urmăririi penale a infracțiunilor grave.

În raportul Comisiei Europene de evaluare a acestei directive, se susținea importanța păstrării acestor date, pentru că sunt probe importante pentru prinderea și condamnarea celor vinovați de infracțiuni grave și de terorism.

Raportul menționa preocuparea UE în domeniul cartelelor preplătite, în special având în vedere că acestea, atunci când sunt achiziționate dintr-un alt stat membru, sunt folosite de persoane implicate în activități ilicite, pentru a scăpa de urmărirea penală.

CCR a declarat neconstituțională legea, din cauza prevederilor care nu ofereau garanții

Pe 16 septembrie 2014, CCR a desființat legea privind obligativitatea utilizatorilor de cartele telefonice preplătite și de rețele publice de wi-fi de a se identifica, considerând-o neconstituțională și cu prevederi imprecise și imprevizibile. Judecătorii au considerat că legea „nu reglementează garanții suficiente care să permită asigurarea unei protecții eficiente a datelor cu caracter personal față de riscurile de abuz, precum și față de orice accesare și utilizare ilicită a acestor date”.

CCR arăta în motivarea deciziei sale: „Puține state europene au reglementat obligația identificării utilizatorilor de cartele preplătite (doar șase) și au susținut opțiunea adoptării de măsuri la nivelul U.E. pentru înregistrarea obligatorie a identității utilizatorilor de servicii preplătite, însă Comisia Europeană a constatat că eficacitatea acestor măsuri naționale nu a fost dovedită, astfel că, în general, Comisia nu a fost convinsă de necesitatea de a acționa în acest domeniu la nivelul UE (Raportul Comisiei Europene către Consiliu și către Parlamentul European – COM(2011) 225 final din 18 aprilie 2011)”.

Cu câteva zile înainte de decizia CCR, George Maior, fostul șef al SRI, avusese o ieșire neobișnuită, în cadrul unui interviu acordat TVR, nominalizându-l direct pe judecătorul CCR Daniel Morar, fostul șef al DNA: „Nu este nicio opoziție între conceptul de drepturile omului și securitatea individuală sau națională. Dimpotrivă, eu cred că cel mai important drept al omului este dreptul la viață. Mă mir că oameni care au activat în domeniul aplicării legii, ca domnul Morar, de exemplu, care este în Curtea Constituțională, (…) nu pot privi lucrurile și din această perspectivă”.

Maior vorbea despre o „vulnerabilitate” a siguranței naționale a României, creată prin prima decizie a CCR, din vară, când legea privind retenția datelor personale fusese deființată, și nu își pune speranțe ca situația să fie rezolvată de politic, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale.

Pe 20 septembrie 2014, SRI a avut prima reacție oficială la decizia CCR, printr-un comunicat de presă în care arată că cele două decizii ale CCR, de desființare a proiectelor privind cartelele pre-pay și securitatea cibernetică, spunând că afectează serios activitatea SRI. Serviciul acuza chiar CCR că „a produs un vid legislativ, cu consecințe grave, greu de anticipat, asupra securității naționale”.

Comunicatul SRI mai arăta că aceste activități sunt reglementate în alte țări „cu tradiție democratică” și că în România ele sunt „suspendate”. Aceeași poziție a SRI a împărtășit-o și șefa DIICOT Alina Bica (actualmente trimisă în judecată pentru abuz în serviciu și aflată în arest preventiv): temerile privind legea cartelelor prepay sunt „neîntemeiate”. Ulterior deciziei CCR, corului de susținători s-a alăturat și Ministerul Afacerilor Interne.

Anterior, în luna iulie, după prima lovitură venită din partea CCR și după adoptarea legii cartelelor prepay, directorul SRI avusese o primă reacție dură, într-un interviu acordat EvZ: „Se minte direct și rudimentar atunci când se afirmă nonșalant că înregistrarea datelor personale ale utilizatorilor de cartele prepay încalcă drepturile omului. Dimpotrivă, eu cred că acestea sunt profund afectate prin anonimizare”.

Inchide