HARTA defrișărilor ilegale. Topul județelor în care pădurile dispar pe zi ce trece

Redactor:
Raluca Pancu
Cazurile de tăieri ilegale a scăzut în 2016 la 9.444, potrivit ultimului raport Greenpeace România. Vezi de câte ori a fost scăzut în Parlament nivelul sancțiunilor

Din totalul de 9.444 de cazuri de tăieri ilegale înregistrate la nivel național, în 2016, 5.222 au constituit fapte penale, în scădere cu 47% față de anul anterior.

În top cinci județe cu cele mai multe cazuri identificate, în 2016, de tăieri ilegale, pe primul loc s-a aflat județul Mureș cu 1.057 de cazuri, urmat de Brașov – 664 de cazuri, Olt  – 605 cazuri, Dolj – 540 cazuri și Gorj – 417 cazuri. În schimb, în 2015, pe primele locuri s-au clasat alte județe, respectiv Argeș – 3.087 de cazuri (care a înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale investigate de autorități și la nivelul anilor 2013 – 2014, dar și în intervalul 2009 – 2011), Vrancea – 2.893 de cazuri, Bacău – 1.882 de cazuri și Suceava – 1.616 de cazuri.

La pol opus, în 2016, s-au situat județele Teleorman cu 42 de cazuri, urmat de Brăila – 14 cazuri, Constanța – opt cazuri, Giurgiu – opt cazuri și Ilfov cu un singur caz. Înafară de Teleorman și Brăila, celelalte trei județe se regăsesc și în clasamentul cu cele mai puține cazuri de tăieri ilegale din 2015 astfel: Tulcea – 227, Giurgiu – 163 de cazuri, Călărași – 93 de cazuri, Brăila – 85 de cazuri și  Ilfov cu 79 de cazuri.

(sursă: Greenpeace)

CITEȘTE AICI RAPORTUL TĂIERILOR ILEGALE DE ARBORI ÎN 2015

Harta cazurilor de tăieri ilegale în 2015

 

În raport se precizează că scăderea numărului de cazuri de tăieri ilegale, în 2016, „e rezultatul unor noi prevederi legislative care au sporit numărul și valoarea sancțiunilor”, dar și „unei mai mari implicări a societății civile în procesul de semnalare”. Practic, 42% din tăierile ilegale, depistate în 2016, au fost semnalate de către cetățeni, iar județele cu cel mai mare grad de implicare a cetățenilor au fost Argeș și Dâmbovița.

În ceea ce privește apelurile făcute la numărul de urgență, făcute cu scopul de a verifica legalitatea unor transporturi de material lemnos, totalul acestora a fost de 16.214, în 2016, cu 19% mai puține decât cele efectuate în anul anterior.

CITEȘTE AICI RAPORTUL TĂIERILOR ILEGALE DE ARBORI ÎN 2016

Această scădere s-ar datora, în principal, „faptului că în cursul anului trecut a fost lansată aplicația de mobil Inspectorul Pădurii, care le permite deținătorilor de smartphone verificarea în timp real a transporturilor de material lemnos, fără a mai fi necesar să apeleze numărul de urgență 112”, potrivit raportului.

Concret, cele mai multe apeluri la numărul de urgență 112 pentru verificarea legalității transporturilor de material lemnos au fost efectuate, în 2016, în județele Gorj – 22%, Hunedoara și Buzău cu 6% fiecare din totalul apelurilor efectuate la nivel național, spre deosebire de 2015, când doar Hunedoara s-a regăsit pe același loc secund, cu 1.329 de apeluri (6,66%), precedată de Brașov, cu 1.942 de apeluri (9,73%) și urmată de Cluj, cu 1.125 de apeluri.

În raportul precedent, se preciza faptul că datele oficiale indicau o medie  de  8,8  milioane de metri cubi de lemn dispărut din păduri în intervalul 2008 -2012. În schimb, în ultimul raport, cifrele arată că, în 2016, cantitatea de lemn tăiată ilegal s-a ridicat la 140.964,85 de metri cubi, mai mult de jumătate din aceasta – respectiv 52,59 % – provenind din județele Maramureș, Iași și Cluj.

5.222 de infacțiuni în 2016, față de 11.060 în 2015

În 2016 s-au înregistrat 5.222 de infacțiuni, în scădere cu 47% față de anul anterior, când, la nivel național au fost raportate 11.060 de infracțiuni.

Astfel, la nivel național, în 2016, cele mai multe infracțiuni au avut loc în județele: Dâmbovița (387), Gorj (371) și Argeș (357), la pol opus situându-se Covasna, Bistrița-Năsăud și Bihor. Județele Argeș și Gorj se regăsesc pe primele locuri și în clasamentul din 2015, cu 691 de infracțiuni, respectiv 676, cap de listă fiind, însă, județul Bacău, cu 697 de infracțiuni. În schimb, cele mai puține infracțiuni, în 2015, au fost în județele Vâlcea, Buzău și Dâmbovița. 

 

Totodată, au fost confiscate, în 2016, 1.146 de mijloace de transport folosite pentru transportarea de material lemnos fără proveniență legală.

Prejudiciul a fost în valoare de 39.475.235,29 lei la nivel național, în 2016. Județul Maramureș a fost fruntaș, cu o valoare totală a prejudiciului de 17.996.536 lei, reprezentând 45,59% din valoarea totală înregistrată la nivelul întregii țări.

În ceea ce privește cazurile învestigate, numărul acestora s-a ridicat, în 2016, la 18.107, față de 17.624 în 2015, dintre care au fost soluționate 5.447, față de 5.563, numărul celor din anul precendent. Din totalul cazurilor soluționate în 2016, 597 au fost prin trimitere în judecată, față de 564, în 2015.

Cum au îmblânzit deputații chiar și de șase ori nivelul contravențiilor silvice

În ciuda efectelor vizibile ale intrării în vigoare a OUG 51/2016, care a înăsprit regimul contravențiilor silvice (modificând și completând Legea nr. 171 din 2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice), deputații au hotărât îmblânzirea acestora, conform modificărilor adoptate la legea nr. 171, pe 16 mai, în plen, în unele cazuri nivelul contravențiilor silvice fiind îmblânzit chiar și de șase ori. Mai exact, în loc să se lucreze pe proiectul de lege privind aprobarea OUG 51/2016, discuția finală s-a purtat, în cele din urmă, pe textul proiectului de lege nr.162/2014, care a zăcut, practic, de trei ani în sertarele din Parlament. 

CITEȘTE FORMA ADOPTATĂ DE CAMERA DEPUTAȚILOR ȘI TRIMISĂ SPRE PROMULGARE

VEZI RAPORTUL SUPUS DEZBATERII ȘI ADOPTĂRII

În rândul amenzilor contravenționale îmblânzite față de forma acestora prevăzută în textul OUG 51/2016, le dăm drept exemplu pe următoarele:

Forma inițială: „Art. 5. – (1) Constituie contravenție silvică depășirea posibilității de produse principale, inclusiv ca urmare a recoltării produselor accidentale I sau depășirea volumului decenal din lucrări de conservare, stabilit de amenajamentul silvic, după efectuarea precomptărilor și fără existența unei aprobări legale în acest sens, și se sancționează după cum urmează:
    a) cu amendă de la 5.000 lei până la 8.000 lei depășirea volumului cu un procent situat între 1% – 5% din posibilitate;
    b) cu amendă de la 8.000 lei până la 12.000 lei depășirea volumului cu un procent situat între 5,1% și 10% din posibilitate;
    c) cu amendă de la 12.000 lei până la 20.000 lei depășirea volumului cu un procent situat între 10,1% și 25% din posibilitate”.

Forma adoptată: „a) cu avertisment, dacă depășirea reprezintă până la  3% din posibilitate;
b) cu amendă de la 5.000 lei până la 10.000 lei dacă depășirea reprezintă 3,1% – 10% din posibilitate;
c) cu amendă de la 10.000 lei până la 20.000 lei dacă depășirea reprezintă 10,1% – 25% din posibilitate”.

 

Inchide