Hotelierii: Taxa hotelieră crește cu 20% prin impozitarea micului dejun din oferte

„În România anului 2014, la aproape șase ani de la începerea crizei economice mondiale, industria hoteliera subzistă cu mare greutate. O industrie care a fost atât de lovită de criză în 2009, pierzând aproape 25% din cifra de afaceri anuală, care nici până acum nu a fost recuperată, a fost lovită în plus de minunații noștri guvernanți, în 2010, prin majorarea TVA-ului (in condițiile în care în alte țări din UE a fost instantaneu scăzută) la restaurante și evenimente”, a spus Radu Enache, președintele Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR).

El a afirmat că industria hotelieră a reușit cu greu în urmă cu cinci ani sa convingă guvernanții că includerea măcar a micului dejun la cota redusă de TVA de 9%, alături de cazare, ar veni ca o măsură pozitivă pentru turismul aflat în cădere liberă.

Prin includerea în momentul vânzării a micului dejun în pachetul de cazare, continuă oficialul FIHR, s-au creat premisele unei interpretări ulterioare a unei alte taxe pe care industria trebuie să o suporte, și anume taxa hotelieră.

Potrivi Codului Fiscal, pentru șederea într-o unitate de cazare, primăria instituie o taxă hotelieră în cotă de 1% din valoarea totală a cazării/tariful de cazare pentru fiecare zi de sejur a turistului, care se încasează de firmele prin intermediul cărora se realizează cazarea, odată cu luarea în evidență a persoanelor cazate. Taxa hotelieră se datorează pentru întreaga perioadă de ședere, cu excepția cazului unităților de cazare amplasate într-o stațiune turistică, atunci când taxa se datorează numai pentru o singură noapte, indiferent de perioada reală de cazare.

„Definiția taxei hoteliere spune că se aplică șederii (sejurului – înnoptării), printr-o taxă locală (au fost procente diferite pe diferite localități). Noua interpretare de ultimă oră, prin care industria hotelieră este lovită din nou de guvernanți, constă în includerea în baza de impozitare a taxei hoteliere și a micului dejun vândut la pachet odată cu cazarea. Așadar, se asimilează șederii – sejurului – înnoptării pentru că, vezi doamne, este trecut pe factură sub formă de pachet de cazare beneficiar de TVA 9%”, a adăugat Enache.

Acesta a explicat că, potrivit Codului Fiscal, hotelierii nu pot separa micul dejun de cazare, din cauza TVA-ului dar, prin Legea Contabilității, valoarea acestuia trebuie evidențiată separat (înnoptare un cont, vânzare de mărfuri – mic dejun, alt cont). Dacă hotelierii ar separa pe facturi diferite micul dejun, ar trebui să plătească pentru el TVA de 24%, nu de 9%, ca acum.

Într-un răspuns transmis Primăriei Municipiului Sibiu, Ministerul Finanțelor, Direcția Generală Legislație Cod Fiscal și Reglementări Vamale, a concluzionat că „dacă societatea care oferă cazare nu evidențiază distinct pe factură valoarea mic dejun, atunci cota de 1% se aplică la valoarea înscrisă pe factură ca servicii cazare, tarif cazare, etc.”

„Înțelegem foarte clar că s-a mai găsit un debușeu pentru majorarea taxelor la bugetele locale, prin mărirea taxei hoteliere și recalcularea acesteia cu adăugarea micului dejun. Deci, dragi hotelieri, așteptați controale care să vă solicite taxe suplimentare pe ultimii cinci ani, cu majorările de întârziere și penalitațile aferente. Fără vreun act normativ clar, dar cu indicații ale Ministerului Finanțelor precise, guvernanții se năpustesc pe toate unitățile hoteliere din România”, a mai spus oficialul federației hoteliere.

Pe de altă parte, Ministerul Finanțelor a răspuns, la solicitarea MEDIAFAX, că încă analizează modul de calcul al taxei hoteliere în cazul serviciilor de cazare care au incluse și micul dejun.

„Menționăm că Federația Industriei Hoteliere din România a depus o nouă adresă astăzi, înregistrată la Ministerul Finanțelor Publice cu nr. 12586/20.10.2014 prin care ne furnizează informații suplimentare privind modul de stabilire a tarifului de cazare, înregistrarea în contabilitate, facturarea serviciilor de cazare etc. Această adresă va fi analizată atât din punctul de vedere al stabilirii TVA, cât și din perspectiva impozitelor și taxelor locale”, se arată în răspunsul MFP.

Enache susține că dintr-o noapte de cazare, micul dejun are o pondere de peste 20%, iar impozitarea acestuia va face ca taxa hotelieră să se majoreze cu peste o cincime.

„Această ultimă lovitură dată industriei hoteliere din România nu va întârzia să diminueze și mai mult interesul față de turismul în Grădina Carpaților, coroborată și cu restul de taxe și impozite pe care le plătim în această țară. Deunăzi auzisem de 39 de taxe, dar în industria noastră am numarat mai multe, din care, să nu uităm, taxa pe clădiri este una particulară, prin pondere și contribuție la bugetul local, prin care contribuim cu sume extrem de generoase, care ne fac să regretăm că nu putem lua hotelurile în spate, ca să le mutăm în altă țară sau aiurea. Cercetăm, însă, poate vom găsi o variantă să le transformăm în hoteluri mobile, ca să le putem transporta mai ușor peste graniță”, a încheiat Radu Enache.

Capacitatea de cazare turistică era reprezentată, la 31 iulie, de 6.130 unități, în creștere cu 2% față de iulie 2013, iar numărul hotelurilor a fost depășit de cel al pensiunilor agroturistice, potrivit datelor anunțate luni de Institutul Național de Statistică (INS).

Numărul hotelurilor a crescut cu 28, la 1.473 unități, iar cel al pensiunilor agroturistice a urcat cu 67, la 1.665. Totodată, a scăzut cu 12 unități numărul pensiunilor turistice, la 1.323.

Cele mai multe hoteluri sunt încadrate la categoria 3 stele (50% din total hoteluri) și 2 stele (25,3%). Hotelurile cu 5 stele au fost în număr de 31 (cu două mai mult ca la 31 iulie 2013), iar cele cu 4 stele au fost 267 (cu 15 mai multe decât la 31 iulie 2013).

Din numărul total de locuri în hoteluri, 40% sunt în hotelurile cu 3 stele, 32,8% în hoteluri cu 2 stele, 19,8% în hotelurile cu 4 stele, 3,9% în hotelurile cu 5 stele, 3,1% în hotelurile cu o stea, și 0,4% în hotelurile neclasificate pe stele.

Datele INS mai cuprind hostelurile – 204 unități (+19 față de 31 iulie 2013), motelurile – 212 (-3), vilele turistice – 624 (+3), cabanele turistice – 162 (+10), bungalourile – 242 (-7) și alte tipuri de structuri de cazare – 225 (+16) și se referă la construcțiile autorizate sau clasificate de către Autoritatea Națională pentru Turism.

Statistica arată că la 31 iulie 2014 erau neclasificate pe stele 120 structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare, față de 123 la aceeași dată a anului trecut. Cea mai mare parte au fost tabere de elevi și preșcolari (51,7% din total în anul 2014, respectiv 50,4% în anul 2013). Din cele 1473 hoteluri în stare de funcționare la 31 iulie 2014, un număr de 6 hoteluri (0,4% din total hoteluri), cu un total de 747 locuri, nu erau clasificate pe stele.