În primul său discurs public pe tema corupției, președintele Klaus Iohannis laudă DNA-ul lui Daniel Morar și al Laurei Codruța Kovesi. Procuror din Germania: „În Berlin, când mergi într-o instituție, nu ți se va cere mită”

În primul său discurs public pe tema corupției, președintele Klaus Iohannis laudă DNA-ul lui Daniel Morar și al Laurei Codruța Kovesi. Procuror din Germania: „În Berlin, când mergi într-o instituție, nu ți se va cere mită
Publicat: 26/11/2014, 16:41
Actualizat: 29/04/2015, 20:08

Centrul Român de Politici Europene a publicat primul raport în care a măsurat percepția asupra DNA. Raportul face și o analiză a punctelor slabe și tari ale funcționării DNA, dar și modul de interacțiune dintre această instituție și altele din sistemul judiciar. „Studiul de față și-a propus să identifice factorii – interni și externi – care contribuie la sustenabilitatea DNA și a luptei iÌ‚mpotriva corupției, iÌ‚n special a corupției la nivel iÌ‚nalt. IÌ‚n plus, cercetarea e menită a facilita comparații iÌ‚n timp, astfel iÌ‚ncaÌ‚t, anul viitor, caÌ‚nd ne uităm la aceeași instituție, același fenomen, aceiași indicatori, să putem observa dacă lucrurile au evoluat sau nu”, se arată în raportul CRPE.

Analiza CRPE s-a concentrat pe cinci paliere disctincte: Cadrul legislativ, Managementul și performanța instituției, Relațiile și cooperarea cu alte instituții, Relațiile cu mediul politic și mass-media, Susținerea instituției de către partenerii externi ai RomaÌ‚niei. Pentru realizarea raportului CRPE a organizat focus-grupuri cu actorii din sistemul judiciar, ONG-uri specializate și jurnaliști. Aceștia au notat toți indicatorii cu note de la 1 la 10.

Cele mai proaste note le-au primit Parlamentul, politicienii, CNA, ANI, dar și Parchetul General. Iată și câteva din concluziile raportului:

â–º”Contribuția SRI este apreciată, ataÌ‚t pentru suportul tehnic (7.5) caÌ‚t și pentru furnizarea de informații (7.2). IÌ‚nsă există și o iÌ‚ngrijorare privind o intruziune a SRI iÌ‚n activitatea DNA, sub- indicatorul special construit pentru acest aspect primind un calificativ de 5.2. De notat că restul serviciilor secrete (SIE, serviciile secrete ale armatei și Ministerul de Interne) primesc note mult sub 4 și sunt considerate absente din efortul anticorupție.

►Alte instituții au subperformat, între care din păcate chiar Procurorul General al României (4.8 și 2.8 la cei doi sub-indicatori care vizau activitatea PG).

►Au existat şi încă există aşteptări foarte mari din partea Consiliul Superior al Magistraturii în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, iar Indexul a avut în vedere trei indicatori cheie: modul în care CSM intervine în situaţii care afectează reputaţia profesională a procurorilor DNA şi ia atitudine public, eficienţa şi promptitudinea reacţiilor CSM în situaţii în care se aduce atingere independenţei justiției / DNA, rolul CSM în cariera procurorilor. Notele primite de CSM sunt mediocre, mai mulți paneliști explicând calificatul nu atât prin ceva ce a făcut CSM cât prin așteptările mai mari pe care le au de la această instituție cheie pentru protecția sistemului judiciar.

►Amenințările la adresa sustenabilității DNA

►Sunt câteva instituții care dețin recordul calificativelor minimale. Cea mai mică notă a fost acordată Consiliul Național al

►Audiovizualului (1.7), foarte aproape venind și Parlamentul României (1.8). În cazul Consiliului Naţional al Audiovizualului participanții la discuția de grup au fost de acord cu afirmaţiile potrivit cărora CNA este pasiv şi reticent în a reacţiona în cazuri de încălcare a regulilor audiovizualului şi CNA dă amenzi discreţionar, favorizând anumite posturi, cuantumul sancţiunilor încurajând continuarea atacurilor nefondate / campaniilor de denigrare la adresa reprezentanţilor justiţiei.

â–ºIÌ‚n cazul Parlamentului RomaÌ‚niei, au fost sancţionate ataÌ‚t declaraţiile (1.8) senatorilor şi deputaţilor care din punctul de vedere al grupului pot afecta independenţa şi credibilitatea DNA, dar şi acţiunile Parlamentului (2.3) (ataÌ‚t tentativele legislative caÌ‚t şi amaÌ‚nările legate de cererile DNA). Parlamentul este o piedică iÌ‚n investigarea dosarelor de mare corupție prin blocarea avizelor la solicitările DNA / Procurorului General, a fost de acord majoritatea membrilor grupului care a și acordat unul dintre cele mai mici punctaje pentru acțiunile membrilor legislativului”.

Klaus Iohannis a promis că va susține lupta anticorupție

Președintele ales, Klaus Iohannis, a fost invitatul special al CRPE la prezentarea raportului. Iohannis s-a angajat din nou că va susține lupta anticorupție. Viitorul președinte a precizat că va milita pentru ca instituțiile să coopereze pentru recuperarea prejudiciilor stabilite în dosare. „DNA a fost o instituție foarte performantă a ultimilor ani, începând cu mandatul lui Daniel Morar și continuând cu mandatul actualului procuror-șef”, a declarat Iohannis.

Kovesi: „Doar 17% din dosare au pornit de la sesizări SRI”

Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a declarat că încrederea în parchetul pe care îl conduce a crescut, un semnal fiind numărul tot mai mare de denunțuri și sesizări primite de la diverse persoane. Kovesi a subliniat însă că percepția că Serviciul Român de Informații este implicat extrem de activ în munca DNA nu susține datele statistice, contrazicând o astfel de aborare. „Deși există o percepție referitoare la creșterea implicării SRI în activitatea DNA, am constatat că, în acest an, doar 17% din dosarele înregistrate au avut la bază o sesizare din oficiu pe baza informațiilor din mass-media, a anchetelor jurnalistice sau primite de la serviciile de informații, spre deosebire de anul 2010, când 19% din dosare au avut la bază această modalitate de sesizare”, a declarat Kovesi

Procuror din Germania: „Dacă ești oprit pe stradă de poliția rutieră, nu vei putea pleca dacă dai 200 de euro”

Rüdiger Reiff, procuror în cadrul Oficiul de Combatere a Corupție din Berlin și invitatul Konrad Adenauer la eveniment, a explicat cum funcționează lupta anticorupție în Berlin la oficiul specializat pe care îl coordonează. Procurorul a explicat că în Germania nivelul corupției pare mai mic pentru că nu există o cultură a acestui fenomen. În plus, funcționarii au o salarizare care să nu îi împingă la acte de corupție. „Fenomenul corupției nu joacă un rol important. În Germania nu există o cultură a corupției. În Berlin, când mergi într-o instituție, nu ți se va cere mită. Dacă ești oprit pe stradă de poliția rutieră, nu vei putea pleca dacă dai 200 de euro. Dacă mergi la spital, din nou, nu trebuie să dai șpagă. Astfel că putem spune că nu există o cultură a corupției”, a declaratRüdiger Reiff.

Ce au spus participanții, pe larg:

În primul său discurs pe tema corupției de la alegerea sa în funcția de președinte al României, Klaus Iohannis a lăudat eforturile Laurei Codruța Kovesi și ale lui Daniel Morar în acest domeniu și și-a afirmat sprijinul „pentru ca instituțiile să coopereze pentru a recupera prejudiciile constatate în dosarele de corupție”. Iată discursul președintelui ales de la conferința organizată de CRPE:

„Vă mulțumesc pentru această invitație, care mă onorează. Este un moment special pentru că este prima întâlnire într-un astfel de cadru, după validarea mea de către Curtea Constituțională a României.

Salut aici efortul colectiv al organizatorilor, care și-au propus să discute și să măsoare, cu instrumentele societății civile, dar și al factorilor din sistemul judiciar, funcționarea unor instituții-cheie din România implicate în combaterea corupției.

De foarte multă vreme, în societatea noastră se discută despre marile scandaluri de corupție. Anchetele, care se succed cu repeziciune în ultimii ani, înfățișează un peisaj sumbru: o Românie înfricoșătoare, o țară parazitată de corupție. Trebuie să înțelegem, însă, că o Românie în care, politicieni și oameni de afaceri se unesc într-o alianță nocivă pentru a devasta bugetul public, este o Românie asasinată.

Nu trebuie să ne ferim de aceste imagini și nici de acestă etichetă. Ele arată, de fapt, cum am ajuns ca societate, unde suntem și, mai ales, cât de urgentă este schimbarea. De fapt, aceasta este România anormală de care vrem să ne despărțim cât de curând și să construim împreună România noastră, România oamenilor normali.

Desigur, putem analiza cauzele, însă, nu e suficient pentru a înlătura efectele. Pentru aceasta este necesar un amplu proces de asanare morală a clasei politice și de mult curaj și intransigență din partea tuturor instituțiilor responsabile. Nu cred că e imposibil, e doar greu. Și acesta este motivul pentru care cer cetățenilor României, cer societății civile, profesioniștilor și instituțiilor să se mobilizeze exemplar într-un efort de redefinire a respectului și demnității și de redevenire ca societate și stat.

Corupția este, în acest moment, principalul dușman al competiției libere și al promovării care are la bază meritocrația, generând o amplă frustrare și demobilizare a adevăraților profesioniști Corupția ne afectează traiul de zi cu zi, fiind maladia care stopează investițiile străine, dezvoltarea civică, inițiativa și inovația. Corupția inhibă și intimidează, generând centre de putere și control paralele și ilegale, incompatibile cu democrația iar pe termen lung conduce la regres, segregare socială și economică și, cel mai grav, la o răsturnare endemică a valorilor .

Totodată, corupția este, de departe, principala problemă internă de siguranță națională. De aceea, prevenirea, descoperirea infracțiunilor de corupție și pedepsirea infractorilor sunt deziderate ale oricărei Justiții și, cu atât mai mult, al celei din România.

Fără o Justiție independentă și funcțională, o națiune poate trăi de zece ori un secol, fără să aibă o formă de stat. Fără un stat de drept adevărat și fără domnia legii, nu putem avea democrație și nici separația puterilor în stat. Cu o Justiție eficientă, însă, o națiune poate face pași uimitori, ca și cum ar trăi un secol în zece ani.

Dacă există astăzi un efort asumat și apreciat în combaterea corupției, acesta este meritul a numeroși factori (diplomați, jurnaliști, activiști din societatea civilă), dar, mai ales, este meritul acelor oameni onești și curajoși din Justiția română care au dovedit că vocația se suprapune cu formația și, în acest fel, lucrurile pot fi schimbate.

Misiunea mea principală este aceea de a ocroti și sprijini acest demers, precum și de a încuraja celelalte instituții ale statului să se angajeze activ și să coopereze pentru atingerea acestui scop. Președintele trebuie să fie nu doar garantul, ci și cel dintâi promotor al statului de drept.

Concret, îmi doresc în mandatul meu dezvoltarea capacității Direcției Naționale Anticorupție și îmbunătățirea performanței la nivel local a acesteia. DNA a fost o instituție foarte performantă a ultimilor ani, începând cu mandatul lui Daniel Morar și continuând cu mandatul actualului procuror-șef.

Ca Președinte al României, voi milita ca justiția și instituțiile de control financiar-fiscal să coopereze, prin folosirea tuturor mijloacele aflate la dispoziție, pentru a recupera prejudiciile generate de corupție și a reduce costul social al acesteia. De asemenea, reiterez poziția mea de neobstrucționare de către clasa politică a anchetelor penale efectuate de către instituțiile abilitate.

Și, în final, dacă vă întrebați cumva dacă noul președinte va fi un aliat al dvs. în această luptă pentru combaterea corupției și întărirea statului de drept, vă asigur că răspunsul nu poate fi decât unul afirmativ.

Vă mulțumesc și vă doresc inspirație și putere de muncă!

Declarația procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi:

„Acest proiect reprezintă primul demers sistematic de analiză a activității DNA folosind o metodă riguroasă, științifică. Am fost impresionată de modul transparent în care a fost implementat proiectul, relevanța criteriilor care au fost avute în vedere, dar și unghiurile din care acestea au fost abordate.

Rezultatul proiectului reprezintă o imagine a DNA-ului extrem de utilă pentru noi. O privire din afară poate dezvălui perspective noi și poate să scoată în evidență unele aspecte pe care, datorită activității zilnice nu le-am fi observat, dar care sunt importante pentru societate.

Este important efortul de a identifica elementele care dau sustenabilitatea unei instituții și de a evalua rolul fiecăruia în performanțele acesteia. De multe ori, nu suntem obișnuiți cu această abordare și există tendința de a personifica foarte mult discuția despre o instituție, plecând de la premiza că cel mai important aspect vizează persoana managerului instituției.

În opinia mea, acest tip de abordare trebuie mult nuanțată. Instrumentele legislative, resursele materiale și umane sau modul de colaborare cu partenerii instituționali sunt la fel de importante ca și persoana care conduce instituția. DNA nu este un om. DNA este o instituție. Este foarte important să fie arătată contribuția fiecărui factor la funcționarea instituției, așa cum și-a propus acest studiu.

Până în luna octombrie a acestui an au fost trimise în judecată 834 de persoane, au fost condamnați 1007 inculpați și au fost indisponibilizate bunuri în valoare de aproape 150 de milioane de euro. Au fost peste 8400 de participări în ședințele de judecată în cauzele DNA.

Aceste rezultate sunt obținute prin efortul celor care lucrează în DNA, efort profesionist și constant, pentru că, procurorul șef nu poate să facă aceste activități singur.

Ceea ce poate face în schimb procurorul șef al DNA este să formeze o echipă de profesioniști care să îi împărtășească viziunea, să stabilească prioritățile, să implementeze mecanisme de funcționare și să distribuie resursele într-o modalitate care să permită atingerea acestor priorități.

În decursul ultimului an a existat o reorganizare semnificativă a structurii DNA care a dus la creșterea eficienței activității și investigarea unor cazuri de amploare, cu impact deosebit în rândul societății.

Au fost desființate mai multe servicii și birouri teritoriale, a fost redusă schema structurilor neoperative și a serviciilor teritoriale neperformante, iar toate resursele investigative au fost canalizate către cauzele de corupție la nivel înalt cu finalitate judiciară.

Au fost efectuate modificări de personal la serviciile teritoriale și s-a reușit astfel impulsionarea activității acestora. O mare parte a anchetelor complexe din ultimul an, privind parlamentari, președinți de consilii județene și primari au fost instrumentate și de serviciile teritoriale.
S-a înființat o structură cu atribuții exclusive de efectuare a investigațiilor financiare pentru a crește eficiența măsurilor asigurătorii luate de procurori în vederea confiscării și a confiscării extinse.

Aceste măsuri, însă, nu ar fi avut efectul urmărit în lipsa unui cadru legislativ adecvat, a unei echipe de conducere consolidate și unite, a unui buget suficient ori a unor procurori bine pregătiți profesional.

Cred că percepțiile participanților la studiu dau o imagine obiectivă a ceea ce înseamnă în prezent DNA.

Nu știu în ce măsură au diferit evaluările celor din afara sistemului de cele ale procurorilor, dar rezultatul raportului reprezintă în mod cert un punct de referință pentru orice discuție privind activitatea noastră.

Întrucât am fost implicată în proiect, voi folosi acest prilej pentru a vă prezenta pe scurt percepția mea cu privire la capitolele studiului:

Cadrul legislativ și resursele pe care le avem la dispoziție sunt, într-adevăr, mulțumitoare în condițiile actuale. Orice instituție își dorește mai multe resurse, dar este important că ne putem desfășura activitatea cu ceea ce avem și că această structură multidisciplinară ne asigură eficiența.

Cred că este necesară o mențiune cu privire la volumul de activitate. Orice analiză trebuie să se raporteze la specificul dosarelor pe care le instrumentăm. Complexitatea dosarelor DNA nu se compară de cele mai multe ori cu cele ale altor parchete și nu este relevant să comparăm numărul de dosare instrumentate de procurorii de la alte structuri de parchete. Sunt situații în care un procuror nu poate instrumenta întru-un mod eficient mai multe dosare și am să vă dau doar exemplul dosarului referitor la achiziția de licențe Microsoft sau dosarul retrocedărilor, exemplele în acest sens putând fi multiple. Cei mai mulți dintre procurori nu instrumentează o asemenea cauză în întreaga carieră, iar acest specific trebuie avut în vedere la evaluarea resurselor necesare pentru buna funcționare a instituției.

Din perspectiva managementului, cred și eu, ca și ceilalți participanți la studiu, că identificarea procedurii optime de numire a procurorului șef DNA reprezintă una dintre cele mai dificile probleme și o provocare extrem de serioasă. Societatea română va trebui să găsească un răspuns acestei întrebări în perioada care urmează. Este extrem de dificil să găsești procedura care asigură un echilibru potrivit între nevoia absolută de a garanta independența DNA și cea de a asigura responsabilitatea instituției în fața societății. Nicio țară nu a găsit soluția ideală, dar oricare ar fi varianta aleasă, e esențial ca procesul de numire să se desfășoare transparent, pe baza unor criterii acceptate de toți actorii relevanți și, mai ales, să asigure o independență reală a procurorilor de factorii politici.

Performanța unei instituții cu specificul DNA este dificil de cuantificat. Criteriile numerice au o relevanță limitată, pentru că nu există termeni obiectivi de raportare. Care e numărul de miniștri, parlamentari sau magistrați pe care îi trimite în judecată o agenție anticorupție performantă? Care e procentul de condamnări așteptat? Daca există eficiență în lupta cu corupția, aceste date ar trebui să crească de la an la an? Condamnarea unui ministru valorează mai mult decât cea a unui primar pentru a spune că un sistem anticorupție este performant?

Cred că nimeni nu poate formula răspunsuri la aceste întrebări, iar comparația cu alte state nu ajută foarte mult datorită diferențelor de sistem juridic. Nicio altă instituție similară din statele UE nu are atât de multe cauze soluționate. Recent, a fost publicat raportul Băncii Mondiale care a realizat o evaluare a sistemului judiciar român prin raportare la standardele internaționale. Potrivit acelui studiu, procentul de condamnări obținut de DNA, de aproximativ 90%, este mult mai mare decât cel din alte state, unde 75% este considerat un procent rezonabil.

În lipsa unor criterii precise de cuantificare a performanței, poate că cea mai bună metodă este cea aleasă de autorii studiului, și anume evaluarea percepției. Am fost mulțumită să văd că participanții ne-au acordat o notă mare la acest capitol și că se confirmă studiile sociologice care au remarcat creșterea semnificativă a încrederii publice în DNA.

Cred că această încredere este exprimată și de creșterea cu aproximativ 63% față de anii anteriori a numărului de sesizări/denunțuri pe care le primim de la cetățeni. (De exemplu, până în acest moment al anului 2014 am primit 1684 sesizări de la persoane fizice și juridice private față de 1032 primite în anul 2010) .Te adresezi unei instituții numai dacă ai încredere în ea și știi că există o șansă rezonabilă să primești soluția corespunzătoare.

În primele 10 luni din acest an am înregistrat peste 4500 de dosare. Aproximativ 42% din dosare au fost constituite ca urmare a sesizărilor/denunțurilor de la persoane fizice sau juridice private, iar peste 41% din cazuri au fost constituite ca urmare a sesizărilor unor instituții publice (altele decât serviciile de informații).

Spre deosebire de anii anteriori, acum ne bazăm mai mult pe denunțuri si sesizări de la cetățeni pentru a porni investigații și mai puțin pe sesizările de la alte instituții sau pe sesizările din oficiu.

Deși există o percepție referitoare la creșterea implicării SRI în activitatea DNA am constatat că în acest an, doar 17% din dosarele înregistrate au avut la bază o sesizare din oficiu pe baza informațiilor din mass media, a anchetelor jurnalistice ori sau primite de la serviciile de informații, spre deosebire de anul 2010, când 19% din dosare au avut la bază această modalitate de sesizare.

Referitor la colaborarea interinstituțională pot să vă spun că DNA este deschisă la cooperarea și colaborarea cu orice instituție a statului care are atribuții de identificare, investigare sau judecare a faptelor de corupție. Limitele colaborării sunt stabilite strict de lege și cel care ia toate deciziile și are responsabilitatea dosarului este procurorul – nu funcționarul public care face o sesizare, nu ofițerul de informații care trimite o informare și nici ofițerul de poliție sau alte persoane cu care procurorul poate colabora în activitate.

Studiul a remarcat o evoluție semnificativă a ultimilor ani – practica instanțelor judecătorești, în special a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Dacă nu ar fi existat această abordare fermă și constantă a judecătorilor, toate eforturile noastre ar fi fost inutile. Ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani în instanțe reprezintă o adevărată revoluție, ale cărei consecințe nu le înțelegem poate în totalitate în acest moment, dar care va avea un efect important asupra societății române.

O ultimă remarcă privește sprijinul constant pe care DNA l-a primit în toată această perioadă de la instituțiile internaționale și de la ambasadele străine în România și folosesc acest prilej pentru a le mulțumi încă o dată.

Alături de societatea civilă și de presă, acestea ne-au permis să ne evaluăm activitatea printr-o privire obiectivă. Au fost multe momente de cumpănă pentru DNA și pentru întregul sistem de justiție în care reacția partenerilor noștri sau a societății civile și a jurnaliștilor a evitat producerea unor consecințe greu de reparat.

Cred că prin acest proiect pilot DNA a fost supus pentru prima oară unei testări de o asemenea complexitate și mă bucur că a obținut o notă de trecere. Știm că un nivel ridicat de încredere înseamnă și o responsabilitate pe măsură. Știm că există un nivel uriaș de așteptare al societății. Vă promit că DNA își va treaba la fel și că vom folosi cu bună credință această încredere.

DNA este o instituție matură și își îndeplinește rolul independent de provocările de moment. Ultimul an a demonstrat că cea mai importantă resursă a Direcției Naționale Anticorupție este cea umană. Cei care lucrează în DNA sunt profesioniști, curajoși, cu experiență în finalizarea investigațiilor complexe și pregătiți să reziste unor presiuni unice pentru sistemul judiciar. Menținerea acestei culturi instituționale reprezintă o condiție esențială pentru a asigura în continuare eficiența luptei anticorupție, la fel cum este și continuarea proiectului început împreună cu dvs.”.

Dr. Rüdiger Reiff procuror în cadrul Oficiul de Combatere a Corupție din Berlin:

„Noi avem un oficiu special la Berlin care se ocupă de cazurile de corupție. Direcția are 8 procurori și un șef. Are și un corp de referenți care nu sunt juriști sunt experți în economie.

Această divizie specială a deschis 126 de dosare de corupție în Berlin și au trimis în judecată 13 cazuri. Șapte persoane au fost condamnate, 15 persoane au fost amendate și 3 au fost achitate. Fenomenul corupție nu joacă un rol important în Berlin având în vedere populația de 3,5 milioane a Berlinului.

Presupunem că aceste cifre pe care le-am menționat nu reflectă realist corupția din Berlin. Sunt însă că fenomenul corupție nu joacă un rol important. În Germania nu există o cultură a corupției. În Berlin, când mergi într-o instituție, nu ti se va cere mită. Dacă ești oprit pe stradă de poliția rutieră, nu vei putea pleca dacă dai 200 de euro. Dacă mergi la spital, din nou, nu trebuie să dai șpagă. Astfel că putem spune că nu există o cultură a corupției.

Cred că asta vine și din condițiile de salarizare. Noi funcționarii nu avem vile sau mașin scumpe dar avem o leafă care ne permite să mergem în concediu de două ori pe an. Un funcționar știe însă că dacă ia mită își pune în pericol libertate.

În plus, Justiția este independentă. Nu există cazuri în care un dosar care să ajungă la un anume judecător.

Avem o problemă în a identifica cazurile. În Germania există însă o procedură. Noi apelăm la terți pentru că cei care comit astfel de infracțiuni nu ne anunță. Denunțătorii se tem pentru că și-ar putea piede locul de muncă spre exemplu. De aceea există instituția avocatului de incredere. Adică un denunțător apelează la acest avocat și denunță o faptă de corupție. El se bucură de anonimitate. Avocatul vine cu denunțul la noi dar nu ne spune identitatea denunțătorului.

Acum, avem și posibilitatea de a face denunțuri pe internet. Adică un denunțător poate denunța fapte de corupție cu garantarea protejării identității. Avem o adresă de mail pe care se pot trimite denunțuri. IP-urile de pe care se trimit aceste denunțuri sunt protejate prin incriptare”.

O tânără speranţă a ţării în sport întreţine relaţii intime pentru bani: "Când i-am spus...
Motivul despărțirii: A bătut-o Mr Pink?! Monica Gabor, plină de vânătăi pe corp
FOTO. Roxana Nemeș și Andreea Antonescu și-au etalat busturile generoase la plajă! Cum arată cele...
Zodiile care oferă cea mai toxică iubire: 1. Rac
Nu s-a ales doar cu premiul și trofeul Survivor România 2021, ci și cu un...
Parma i-a stabilit prețul lui Dennis Man! Ce sumă i-a cerut patronul american de la...
Un oraș cu 15 milioane de locuitori riscă să ajungă de nelocuit din cauza apei....
WhatsApp anunţă implementarea "View Once". Iată tot ce trebuie să ştii despre noua funcţie
Cele mai ieftine SUV-uri cu cutie de viteze automată
BANCUL ZILEI – Bătrânel răsfățat de nevasta de 19 ani
Imagini apocaliptice în Siberia. Ard patru milioane de hectare în cea mai rece regiune din...
Motivul despărțirii: A bătut-o Mr Pink?! Monica Gabor, plină de vânătăi pe corp
O TÂNĂRĂ care a mers la bazin cu un costum prea DEOCHEAT a avut parte...
Chinezii au construit un câmp cu rachete nucleare! Cum arată, imaginile sunt ULUITOARE
ȘOC! Inna, aproape DEZBRĂCATĂ pe net! Iubitul Deliric a reacționat incredibil
O chelneriţă a servit mulți ani un bătrân ţâfnos. După ce bărbatul a murit a...
Calendar ortodox 4 august 2021: Ce sărbătoare e azi?
ȘOCUL ANULUI pentru cei vaccinați cu PFIZER! Este răsturnare totală de situație. Anunțul cumplit a...
Află care este cel mai eficient vaccin anti-Covid. Studiu pe milioane de oameni
Un dar otrăvit: Sute de mii de români vor avea pensii mai mici
De pe scenă, în afaceri. Ce business a lansat artistul Vlad Miriţă alături de antreprenorul...