Judecătorul Adrian Bordea, ales președinte al CSM pentru anul 2014. Cine este noul șef al magistraților

Adrian Bordea a fost ales cu 14 voturi pentru, 3 împotrivă și o abținere în funcția de președinte al Consiliul Superior al Magistraturii pentru anul 2014.Consiliul Superior al Magistraturii a programat pentru luni, 6 ianuarie, alegerile pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte. Pentru funcția de președinte a candidat Adrian Bordea, judecător la Curtea Supremă. Pentru funcția de vicepreședinte candidează procurorul Bogdan Gabor și procurorul Ghoerghe Muscalu. La această ora cei doi își prezintă proiectele de management în fața plenului CSM. Viitoarea conducere a CSM va trebui să gestioneze în 2014 intrarea în vigoare a Noului Cod Penal, tentativele de sabotare a legii penale de către Parlament, dosarele de corupție cu magistrați și imixtiunea politicienilor în actul de justiție. Acestea ar fi câteva din mizele alegerilor pentru conducerea CSM.

La începutul ședinței a participat și președintele Traian Băsescu care a avut un schimb de replici cu ministrul Justiției, Robert Cazanciuc dar și cu Procurorul General, Tiberiu Nițu. Președintele a discutat cu membri CSM despre intrarea în vigoare a Noului Cod Penal. În cadrul discuției unul dintre membri CSM a dezvăluit faptul că după intrarea în vigoare a Noului Cod Penal peste 4000 de deținuți ar putea fi eliberați din penitenciare.

DECLARAȚIILE LUI TRAIAN BĂSESCU LA CSM:

„Chiar dacă la începutul anului trecut au existat probleme, CSM și-a îndeplinit rolul. Merită un raport pozitiv.

Am câteva întrebări, ca nespecialist, privind intrarea în vigoare a Noului Cod și a Noului Cod de Procedură Penală. Aș vrea să știu dacă există asigurată baza materială, săli, judecători, resurse?”

Răspunsul ministrului Robert Cazanciuc: „Avem, în principiu, toate resursele asigurate. Dacă vor exista probleme le remediem pe parcurs”

T. Băsescu: „Eu înțeleg că numărul de judecători, procurori și săli ar fi acceptabil”// „Eu am mai făcut o urare românilor > și au luat-o ca promisiune. Eu nu îmi imaginam că judecătorii au nevoie de săli de consiliu, credeam că au nevoie de săli de judecată”

Președinta Curții Supreme a explicat că este necesară adoptarea unei ordonanțe pentru reglementarea modului în care se va aplica legea penală favorabilă după intrarea Cod Penal.

T.Băsescu: „Am auzit că șmecherii ăștia au dat noului cod știind câte dosare au. Legea este din 2009 când șmecherii nu erau la putere. Reducerea pedepselor este o nouă filosofie penală”

T.Băsescu: „Cred că trebuie să mai lucrăm la procedura de numire a procurorilor în funcții de conducere. Cred că trebuie lăsat la CSM. În pactul de coabitare nu este Justiția ci doar mecanismele de numire. Domnul ministru putea să facă 50 de propuneri și eu să refuz de tot atâtea ori. Aici e o vulnerabilitate care trebuie corectată.

Independența magistraților este atâta câtă își ia fiecare magistrat. Domnule Procuror General, să știți că o să vă mai sun dacă o să mai existe probleme de sistem. Nu o să vă sun pentru un dosar dar pentru probleme legate de sistem o să vă mai sun. Știți unde v-ați dus. Eu nu sunt bun numai să semnez prin decrete. Cred că eu v-am numit.

Eu vă doresc mult succes. E timpul să mă schimb și eu”

4000 de deținuți ar putea fi eliberați după 1 februarie 2014

Horațiu Dumbravă, membru al CSM, susține că o analiză a Administrației Naționale a Penitenciarelor arată că după intrarea în vigoare a Noului Cod Penal, 4000 de deținuți ar putea fi eliberați. Dumbravă a explicat că cei 4000 ar putea beneficia de regula legii penale mai favorabile. Prin Noul Cod unele limite de pedepse ar urma să scadă astfel că cei 4000 ar putea cere eliberarea din detenție.

La ședința la care și-a anunțat prezența și președintele Traian Băsescu, plenul CSM urmează să-și desemneze un nou președinte și un nou vicepreședinte. Potrivit legii de funcționare a CSM, în fiecare an forul alege prin vot secret un președinte și un vicepreședinte din rândul membrilor săi, fie că sunt judecători sau procurori. Anul trecut, alegerea Oanei Hăineală în funcția de președinte al CSM a generat un imens scandal în magistratură pentru că la conducere a fost ales pentru prima dată un procuror. Scandalul a fost alimentat de către fostul ministru al Justiției, Mona Pivniceru, dar și de o serie de asociații ale magistraților cu viziuni conservatoare.

Mizele CSM: Codul Penal, atacurile politicienilor și dosarele de corupție

În 2014, CSM va da un nou test al independenței sistemului judiciar. Noua conducere a CSM va fi nevoită să răspundă ferm presiunilor politice. În 2013, CSM a sancționat derapajele premierului Victor Ponta, dar și ale unor politicieni precum Crin Antonescu, Ion Iliescu, Varujan Vosganian. CSM a emis rapoarte prin care a constatat, spre exemplu, că Victor Ponta a încălcat independența Justiției prin atacurile sale la adresa unor procurori. CSM a sancționat în spațiul public și modul în care a fost eliminat de la conducerea secției I a DNA, procurorul Lucian Papici.

La fel ca anul trecut, și în 2014 CSM va analiza și va emite puncte de vedere privind modul în care Parlamentul dorește să modifice Codul Penal. La finalul lui 2013, Camera Deputaților a votat o lege prin care parlamentarii primesc o superimunitate privind anchetele penale, iar conflictul de interese este dezincriminat, deschizând astfel calea drenării fondurilor publice în conturile clientelei de partid. CSM a criticat aceste modificări ale Codului Penal și a avertizat asupra efectelor nocive asupra statului de drept.

Și în 2014 dosarele de corupție care privesc procurorii și judecătorii vor continua să fie anchetate de DNA. În aceste cazuri, CSM are un rol crucial fiind forul care, prin cele două secții, emite avizele de arestare preventivă sau percheziție, spre exemplu.

Astfel că funcțiile de președinte și vicepreședinte a CSM devin esențiale pentru sistemul judiciar din România. Cu o conducere a CSM moderată sau slabă, derapajele Parlamentului, ale Guvernului, imixtiunile politicienilor în achetele penale nu vor mai fi sancționate, fie și numai prin comunicate de presă.

Cine candidează la conducerea CSM

Potrivit judecătorului Cristi Danileț, membru CSM, până în prezent în cursa pentru funcția de președinte al CSM și-au anunțat intenția judecătorul Adrian Bordea iar procurorul Gheorghe Muscalu si procurorul Bogdan Gabor pentru funcția de vicepreședinte.

Gheorghe Muscalu are 22 de magistratură. Din iunie 2006 și până în 2012, Gheorghe Muscalu a fost șeful Serviciului de Prevenire și Combatere a Infracțiunilor de Terorism și a celor contra siguranței statului, dar si reprezentantul Ministerului Public în cadrul Centrului de Coordonare Operativă Antiteroristă.

Gheorghe Muscalu este considerat ca făcând parte din vechea gardă de magistrați. Numele lui Gheorghe Muscalu a fost menționat într-o serie de scandaluri publice, cel mai sonor fiind dosarul „Cocaină pentru VIP-uri”, dosar în care a fost implicat Ion Ion Țiriac, fiul miliardarului român. Ancheta în dosar a început în 2002, iar în luna februarie 2004 au fost arestați doi tineri, Bogdan Albu și Radu Eugen Năstase, asupra cărora s-a găsit cocaină. Ulterior, Radu Năstase a intrat în programul de protecție a martorilor, dar a fost deconspirat într-o emisiune tv de procurorul Gheorghe Muscalu.

Muscalu a fost cercetat disciplinar în 2005 la solicitarea fostului ministru al Justiției, Monica Macovei. Procurorii care au anchetat dosarul „Cocaină pentru VIP-uri” au declarat că au fost obstrucționați în anchetă tocmai de către procurorul Gheorghe Muscalu. Inspecția Judiciară a constatat că Gheorghe Muscalu a încălcat grav condul deontologic al magistraturii. CSM -ul de la acea vreme, având în componență magistrați care în general nu dispuneau sancționarea colegilor, a decis ca Muscalu să scape de aceste acuzații.

Muscalu a mai fost acuzat în spațiul public că împreună cu nașul său, colonelul (r) SRI Gheorghe Dumitrache de la Ploiești, ar fi intervenit în diferite procese.

Adrian Bordea a fost vicepreședinte al CSM ales pe această funcție anul trecut. Bordea și-a dat demisia din această funcție la finalul anului trecut. Bordea are o experiență în magistratură de 34 de ani. Din 2001 este judecător la Curtea Supremă. În 2010 a condus secția comercială a Curții Supreme. Adrian Bordea a fost ales membru al CSM pe locul lăsat liber de Mona Pivniceru care a fost numită în decembrie 2012 ministru al Justiției. Adrian Bordea a condus în 2010 Curtea Supremă fiind desemnat președinte interimar după pensionarea fostului șef al instanței supreme, Nicolae Popa.

În anii 2000, presa a relatat pe larg despre dosarele judecate de Adrian Bordea. O anchetă jurnalistică a EVZ.ro arată că Adrian Bordea a fost investigat de Inspecța Judiciară CSM în cazul eliberării din arest a generalului SRI Ovidiu Soare și a colonelului Gheorghe Dumitrache, anchetați într-un dosar de corupție.

Potrivit relatărilor, magistratul a decis eliberarea celor doi într-un dosar în care era și el cercetat. Adrian Bordea a fost audiat de procurorii DNA în septembrie 2005 în legătură cu un presupus trafic de influență pe care l-ar fi comis în 1998, când era președinte al Tribunalului Târgoviște, la cererea ofițerilor SRI Soare și Dumitrache condamnați pentru fapte de corupție.

În final, Inspecția Judiciară a CSM a decis că judecatorul nu a greșit în niciun fel și nu a dispus niciun fel de sancțiune. În 2006, EVZ.ro mai nota și următoarele: „Judecătorul Adrian Bordea de la ICCJ este fiul generalului de securitate Aron Bordea. Surse din SRI au confirmat pentru EVZ că, înainte de 1989, generalul Aron Bordea a fost șeful coloneilor prahoveni Gheorghe Dumitrache, Corneliu Paltanea și Daniel Bucur, cercetati pentru fapte de corupție”.

Bogdan Gabor este procuror de 15 ani. Ultima funcție deținută până la agerea ca membru CSM a fost aceea de Prim – Procuror Adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș. Din martie 2007 până pe 31 octombrie 2010, Bogdan Gabor a fost procuror al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Serviciul Teritorial Cluj.