Kovesi arată că decizia CCR privind interceptările SRI nu afectează DNA. „S-ar putea să fim nevoiți să întărim serviciul tehnic”

Decizia CCR, care nu a fost încă motivată și publicată în Monitorul Oficial, „are influențe în sistemul judiciar, pentru că din momentul în care este publicată, dispoziția nu mai poate fi folosită în sistemul judiciar”, a recunoscut Laura Codruța Kovesi, șefa DNA, la finalul ședinței de bilanț al DIICOT, la care a participat.

Totuși, Kovesi consideră că decizia CCR, care ar putea elimina posibilitatea parchetelor de a apela la SRI pentru supravegherea tehnică a urmăriților penal, nu va afecta activitatea DNA.

JUSTIȚIE Traian Băsescu, sfat pentru Laura Codruța Kövesi dacă revine în țară după ce își termină mandatul de conducere la Parchetul European: „Să nu mai facă spectacol din necazul oamenilor!”

00:04

REACȚIE Băsescu sare în apărarea lui Georgescu, după imaginile cu el încătușat: „De ce trebuie să pui cătușe? Ăsta nu e un tip care să dea în cap!”

23:23

„În cadrul DNA, noi avem un serviciu tehnic prin care procedăm la punerea în aplicare a autorizațiilor de interceptare. S-ar putea să fim nevoiți să extindem numărul persoanelor care lucrează la acest serviciu tehnic și de asemenea să întărim serviciul tehnic, pentru că am avut situații în care am lucrat și cu alte instituții pentru a pune în aplicare aceste autorizații de interceptare”, a explicat Kovesi.

Curtea Constituțională a declarat neconstituțional un articol din Codul de Procedură Penală care reglementează supravegherea tehnică din timpul cercetării penale, mai exact articolul care arată cine execută această supraveghere (interceptări ale comunicațiilor, înregistrări audio-video ambientale).

Judecătorii Curții Constituționale au stabilit că articolul 142, alineatul 1, din Codul de Procedură Penală referitor la punerea în executare a mandatului, este neconstituțional. Articolul respectiv arată că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției ori de alte organe specializate ale statului”.

CCR arată că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” nu respectă Constituția și este neclară, pentru că nu spune explicit la cine se referă.

„Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art.1 alin.(3) conform cărora România este stat de drept, în care drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sunt garantate. De asemenea, sintagma supusă controlului nu respectă condițiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarității, preciziei și previzibilității, întrucât nu permite subiecților de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viața privată a persoanelor”, arată CCR.

DNA este singurul parchet din România care are dezvoltat la nivel funcțional un serviciu tehnic și nu este nevoit să apeleze la SRI pentru a pune în aplicare mandatele de interceptare tehnică din dosarele penale. 

Totuși, până când CCR nu își va publica motivarea deciziei, nu se poate spune ce efecte va avea aceasta – dacă va fi vorba doar de o chestiune de redactare mai explicită a articolului de lege respectiv sau dacă SRI va fi eliminat cu totul din acest articol de lege.

Cea mai mare problemă o constituie însă probele strânse în dosarele penale în curs sau trimise în judecată, care au fost colectate cu ajutorul SRI, pe baza articolului 142 din CPP. Aceste probe ar putea fi declarate nule.

Ministrul Justiției, Raluca Prună, a declarat recent că „nu ne permitem un hiatus” în legislație pe această problemă, din cauza importanței unor dosare penale aflate în curs, și că se caută soluții care ar putea fi promovate printr-o ordonanță de urgență.