L-au ales, iar acum i-au făcut lista de priorități. SONDAJ: Ce cred românii că trebuie să facă prima dată Klaus Iohannis când ajunge la Cotroceni

De asemenea, majoritatea respondenților cred că președintele ales, Klaus Iohannis, va fi un șef de stat diferit de Traian Băsescu, că acesta ar trebui să colaboreze cu guvernul condus de Victor Ponta și că este bine ca președintele și premierul să fie din tabere politice diferite. În plus, cei chestionați cred în majoritate că alegerile i-au unit pe români și sunt mulțumiți de rezultatul prezidențialelor.

Astfel, potrivit Inscop, românii consideră că prioritățile președintelui sunt, în ordine: să creeze locuri de muncă — 34,1% (față de 32% în septembrie), să garanteze respectarea legilor și a Constituției — 31,3% (33,6% în septembrie), să combată corupția — 18% (18,9% cu trei luni în urmă), să conducă politica externă și de securitate națională a României — 10,2% (9,2% în septembrie), să susțină măsuri de protecție socială — 4,8% (față de 5,6% la măsurătoarea precedentă), iar 1,5% (0,6% în septembrie) nu știu sau nu răspund.

MISIUNE SPAȚIALĂ Cine a fost Artemis, zeița greacă după care au fost botezate misiunile NASA spre Lună

10:50

FLASH NEWS Ciolacu spune că România e bună de plată, „cu executare”, din cauza „duetului de forță PNL-USR”

10:43

„Se poate observa că, deși măsurătoarea din septembrie este făcută înainte de alegeri și cea din decembrie după acestea, nu sunt modificări semnificative în lista de priorități, deci ele nu au fost legate de așteptările publicului privind unul sau altul dintre candidați, ci au ținut mai degrabă de profilul pe care românii îl dau funcției prezidențiale”, afirmă Darie Cristea, coordonator de proiecte Inscop.

Sondajul relevă că principalele îngrijorări ale românilor sunt: diminuarea veniturilor — 23% (16% — în mai, 20,2% — în februarie), starea de sănătate — 20,1% (17% — mai, 15,4% — februarie), creșterea prețurilor — 19% (24,5% — mai, 25,5% — februarie), pierderea locului de muncă—14,5% (22,7% — mai, 23,8% — februarie), posibilitatea unui conflict în zonă — 9,1% (9,9% — mai, 4,1% — februarie), producerea unor calamități naturale — 3,6% (2,6% — mai, 3,3% — februarie), alte probleme — 2,1% (3,7% — mai, 3,6% — februarie), 1,2% — deteriorarea mediului înconjurător (2,4% — mai, 2,7% — februarie). La această întrebare 0,7% (1,1% — mai, 1,4% — februarie) au dat răspunsul nu știu sau nu au răspuns.

De asemenea, 74,2% dintre respondenți cred că alegerile prezidențiale i-au unit pe români, în timp ce 25,8% susțin că alegerile i-au dezbinat.

Cercetarea arată și că 71,7% dintre români se declară mulțumiți de rezultatul prezidențialelor (procent din totalul de răspunsuri), în timp ce 28,3% afirmă contrariul.

Conform sondajului, 76,5% cred că președintele ales, Klaus Iohannis, va fi un președinte diferit față Traian Băsescu (procent calculat din totalul de răspunsuri), iar 23,5% că va fi un președinte la fel ca actualul șef al statului. Din cei care au răspuns la această întrebare, 60,5% spun că Iohannis ar trebui să colaboreze cu guvernul condus de Victor Ponta, în timp ce 39,5% cred că președintele ales nu ar trebui să colaboreze cu guvernul Ponta.

„Este posibil ca opțiunile de răspuns pe această problemă să sufere modificări și în următoarea perioadă, în funcție de mesajele ce vor fi emise pe scena politică de președintele ales, de premier, de cele două mari partide — PSD și PNL—, sau de evenimentele din interiorul PSD, de exemplu. Există multe variabile necunoscute în acest caz”, mai spune Darie Cristea.

În plus, 56,9% dintre cei care au răspuns consideră că este mai bine ca președintele și prim-ministrul să fie din tabere politice diferite, pentru a se controla reciproc, în timp ce 43,1% susțin opusul acestei variante.

Sondajul relevă și că 93,4% dintre români văd corupția ca un fenomen care afectează absolut toate partidele politice, în timp ce 6,6% consideră corupția un fenomen care afectează un singur partid politic.

„Barometrul Inscop-Adevărul despre România” a fost realizat de Inscop Research la comanda „Adevărul” în perioada 27 noiembrie — 2 decembrie. Volumul eșantionului a fost de 1.076 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 3%, la un grad de încredere de 95%. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenților. Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și municipiul București, într-un total de 73 de localități (orașe mari, medii și mici, comune, sate). Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recensământului populației din 2011.