Lazăr, după decizia Înaltei Curți legată de Dosarul Mineriadei: Cine afirmă că Parchetul General s-ar fi grăbit nu e interesat de aflarea adevărului

„Judecătorul de camera preliminară a constatat nulitatea rechizitorului emis în cauză, precum și a tuturor actelor de urmărire penală, ca rezultat al constatării nulității mai multor acte efectuate în perioada 2005-2007, prin care s-au luat măsuri procesuale de începere a urmăriri penale, în condițiile legislației în vigoare la acea dată. Aceste acte au fost menținute ca valide prin încheierea judecătorului de camera preliminară, care a confirmat redeschiderea urmăririi penale în februarie 2015. Este necesară atacarea de către Ministerul Public, cu contestație în termenul legal, a soluției de restituire”, a declarat, pentru Mediafax, fostul procuror general Augustin Lazăr.

Potrivit lui Lazăr, asumarea anchetei și a judecării cauzei sunt necesare pentru aflarea adevărului.

„Cine afirmă că după 27 de ani de anchete, Ministerul Public s-ar fi grăbit să soluționeze un dosar istoric complex, pentru a cărui tergiversare România a fost condamnată de CEDO la 3, 5 mil. euro, nu este interesat de aflarea adevărului.
Asumarea anchetei, dar și a judecării cauzelor sunt absolut necesare pentru aflarea adevărului despre evenimente importante ale istoriei recente a României”, a mai spus fostul procuror general.

CONTROVERSĂDonald Trump, în postura de președinte lipsit de putere la Summitul APEC cu Putin și Xi. Ce alt fost președinte al SUA a mai avut o experiență similară după ce propriul partid a pierdut controlul asupra Congresului

00:05

DECESAngèle Metzger s-a stins din viață la doar 27 de ani. Actrița a fost găsit decedată lângă o parcare subterană

23:41

Procurorul general interimar, despre dosarul Mineriadei: Reluarea anchetei ar reveni Secției de anchetă a magistraților

Procurorul general Bogdan Licu a anunțat, miercuri, că a contestat decizia instanței supreme de restituire a dosarului Mineriadei la Parchet, precizând însă că, dacă decizia va rămâne definitivă, competența de reluare a anchetei revine Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).

„Am formulat contestație astăzi (miercuri -n.r.) împotriva deciziei de restituire a cauzei la Parchet, vom vedea mai departe ce este de făcut. Nu pot admite nimic (că dosarul nu este bine făcut- n.r.) pentru că nu a venit motivarea, am luat la cunoștință doar de minută, despre ce a hotărât domnul judecător, vom vedea motivarea și vom hotărî ce este de făcut. Nu am avut ce să discut cu domnii procurori în acest moment până nu vine motivarea. Așteptăm motivarea. Reluarea anchetei ar reveni, potrivit competențelor din acest moment, Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție pentru că în cauză este implicat un magistrat. Nu se pune problema să fie tras cineva la răspundere. Eu sper să nu rămână situația așa pentru că, după cum știți, dosarul Mineriadei, pe lângă dosarul Revoluției, reprezintă o pată neagră pentru Ministerul Public”, a declarat Bogdan Licu, la sosirea la sediul Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).

Întrebat cine trebuia să verifice legalitatea rechizitoriului, procurorul general interimar a precizat că este convins că acest lucru a fost făcut de către șeful Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General, generalul Gheorghe Cosneanu. „Da, (am vorbit cu Gheorghe Cosneanu -n.r.), dânsul spune că nu are de ce să-și facă griji”.

Precizările vin după ce magistrații instanței supreme au decis, miercuri, să restituie dosarul Mineriadei la procurorii Parchetului General, fiind constatată nulitatea rechizitoriului. Decizia nu e definitivă.

Procurorii militari ai Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au finalizat, în 13 iunie 2017, cercetările în dosarul „Mineriada din 13 – 15 iunie 1990″ și au dispus trimiterea în judecată a cauzei, 14 persoane, printre care Ion Iliescu, Petre Roman și Virgil Măgureanu, fiind judecate.

Procurorii militari susțin că există probe potrivit cărora aceștia ar fi organizat și coordonat direct atacul împotriva populației civile, ceea ce ar fi dus la uciderea prin împușcare a patru oameni, rănirea prin împușcare a trei, vătămare integrității fizice și psihice a 1.269 de oameni și privarea de libertate a alți 1.242.

În dosar au fost introduse drept părți responsabile civilmente mai multe instituții ale statului, precum Ministerul Finanțelor, MAI, SRI, Parchetul General, Guvernul României, Jandarmeria Română, MApN, Ministerul Economiei.