Legea conversiei creditelor în franci elvețieni la cursul istoric, neconstituțională. Îndemnul lui Isărescu pentru cei afectați

„E o decizie corectă, trebuie să fie pusă în aplicare și cred că legat de cei care au credite în franci elvețieni, soluția e prevăzută în Codul Civil, capitolul de ‘Impreviziune’. Se pot găsi soluții prin negocieri bilaterale, așa cum în ultimii doi ani a sugerat și BNR ca fiind calea realizabilă pentru a se ajunge la o soluție de împărțire a poverii”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

O reacție a venit și din partea președintelui Senatului. Călin Popescu-Tăriceanu a declarat că acei români care au aceste credite au riscat și au pierdut, iar pierderea lor nu trebuie compensată de alții.

ANALIZĂ Cele mai mari facturi la energie din UE în țara cu cea mai cruntă sărăcie. Românii au ajuns să-și dea o mare parte din venituri doar pentru a se încălzi la iarnă

06:00

EXCLUSIV Ce se întâmplă cu bodyguarzii lui Călin Georgescu, după arestarea fostului prezidențiabil

05:00

”Unii și-au luat credite în franci elvețieni. Evoluția francului elvețian e cea pe care o știți. Unii au pierdut, s-au trezit că pierd. Și acuma ce să fac eu, să stau să le compensez pierderile? Păi dacă eu fac o greșeală proprie cu titlu personal, vă chem pe dumneavostră să-mi compensați ceea ce am pierdut? De aia nu sunt de acord cu legea respetivă”, a spus Tăriceanu, la Parlament.

Tăriceanu a arătat că mulți politicieni, colegi de-ai săi, evită să vorbească despre această problemă pentru că este nepopulară.

”Eu știu că asta-i o chestiune pe care foarte mulți colegi de-ai mei evită să vorbească pentru că știu că este nepopulară. Dar, sigur, ea e foarte populară în rândul celor care au jucat – să zicem așa între ghilimele – și au luat credite în franci elvețieni. Alții și-au luat în alte monede. Să știți că nu sunt numai ăia care au pierdut bani în România și în decursul timpului nu i-a ajutat nimeni”, a adăugat Tăriceanu.

Curtea Constituțională a decis, marți, că legea conversiei creditelor în franci elvețieni la cursul istoric este neconstituțională deoarece încalcă principiul bicameralismului, a precizat președintele CCR, Valer Dorneanu.

O decizie era așteptată încă din noiembrie 2016, dar a fost amânată de judecătorii Curții Constituționale pentru 18 ianuarie și, apoi, pentru 7 februarie 2017.

Potrivit președintelui CCR, Valer Dorneanu, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a stabilit că legea este neconstituțională cel puțin din două mari motive.

Primul motiv menționat de Dorneanu ține de „încălcarea gravă a principiului bicameralismului” în sensul că între propunerea legislativă care a început la Senat și până la actul adoptat de Camera decizională există o diferență substanțială.

„Senatul a adoptat legea în formula pe care au redactat-o inițiatorii, iar la Camera Deputaților au fost modifcate practic aproape toate articolele”, a spus Dorneanu.

Al doilea motiv ține de faptul că CCR a considerat că soluția pe care a adoptat-o Camera Deputaților, de reconversie la data încheierii contractului, este greșită și nu corespunde niciunor directive europene.

„Aici, instanțele urmează să aplice și principiul impreviziunii pe care l-am dezvoltat la celelalte decizii”, a spus Dorneanu.

„În argumentarea soluției, Curtea a reținut că legea a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, consacrat de dispozițiile art.61 alin.(2) din Legea fundamentală. Astfel, legea, în redactarea adoptată de Camera Deputaților, se îndepărtează în mod substanțial atât de textul adoptat în Senat, cât și de obiectivele urmărite de inițiativa legislativă, prin modificările aduse, Camera decizională reglementând dispoziții care nu au fost niciodată și în nicio formă puse în dezbaterea Senatului, ca primă Cameră sesizată. Aceste modificări sunt semnificative, de substanță, și privesc lipsa acordului de voință în ceea ce privește operațiunile de conversie a contractelor de credit și realizarea conversiei la cursul de schimb franc elvețian/leu valabil la data încheierii contractului de credit, iar nu la data conversiei”, arată CCR într-un comunicat de presă.

Al doilea motiv invocat de CCR în sprijinul deciziei sale este cel care ține de obligarea băncilor să covertească creditele în franci elvețieni la cursul leului de la momentul încheierii contractului de credit.

„De asemenea, Curtea a constatat că legea supusă controlului de constituționalitate reglementează o impreviziune aplicabilă ope legis, prevăzând expres obligația creditorilor contractelor de credit acordate în franci elvețieni de a efectua conversia în lei a soldului creditului exprimat în franci elvețieni la „cursul de schimb al Băncii Naționale a României valabil la data încheierii contractului/convenției de credit în franci elvețieni”. În jurisprudența sa (Decizia nr.623 din 25 octombrie 2016), Curtea a sancționat instituția impreviziunii aplicabilă ope legis, arătând că aceasta nu poate fi recunoscută, fiind în contradicție cu prevederile constituționale ale art.1 alin.(3) privind statul de drept, art.21 alin.(3) privind dreptul la un proces echitabil și ale art.124 privind înfăptuirea justiției. Astfel, numai instanța judecătorească are competența și obligația să aplice impreviziunea dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile existenței acesteia”, arată CCR.

Sesizarea a fost trimisă de Guvernul lui Dacian Cioloș la Curte pe 24 octombrie, după adoptarea de către Parlament a legii care prevede conversia creditelor în franci elvețieni la cursul istoric. Dacian Cioloș, care era premier la acea dată, a precizat că Executivul a atacat legea la CCR pentru clarificări, nu pentru că este împotriva ei.

Conform ultimelor date ale Băncii Naționale a României, în toamna anului trecut existau circa 40.000 de contracte de împrumut în franci elvețieni.

Situația tensionată din România a creat o fluctuație a monedei naționale în raport cu principalele valute. Claudiu Cazacu, analistul-șef al XTB România a precizat, pentru MEDIAFAX, că cei mai afectați de aceste variații sunt cei care au credite în valută.

Reamintim faptul că, francul elvețian a închis anul 2016 la o paritate de 4,1998 lei, atingând marți, șapte februarie valoarea de 4,2139 lei. În 2015, valoarea medie anuală a monedei elvețiene a fost de 4,1684 de lei pentru un franc, după ce în 2014 BNR cota un franc elvețian la 3,6592 de lei.

Pe de altă parte, săptămâna trecută, Raiffeisen Bank a făcut o ofertă clienților care doresc să convertească în lei creditele în franci elvețieni, anunțând un discount de 25% din sold. Banca a precizat că sunt eligibili clienții cu un grad de îndatorare a familiei de peste 60%. Anterior, Raiffeisen Bank lansase o altă ofertă, prin care, clienții obțineau pe loc o reducere de 10% și încă 5% în următorii doi ani. Oferta era însă valabilă doar pentru clienții cu un grad de îndatorare de peste 65%.