Legea offshore a fost adoptată de Parlament. Condițiile în care se va exploata gazul în Marea Neagră

Legea offshore a fost adoptată de Parlament. Condițiile în care se va exploata gazul în Marea Neagră
Legea offshore a primit raport favorabil în comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor / Sursă Foto: ExxonMobil
Publicat: 18/05/2022, 13:46

Legea offshore a fost adoptată miercuri în Parlament, textul documentului fiind modificat astfel încât statul român are drept de preemțiune asupra zăcămintelor care urmează să fie exploatate. Proiectul a fost votat de deputați cu 248 de voturi pentru şi 34 contra. Camera Deputaților este for decizional, astfel că legea merge la promulgare la preşedintele Klaus Iohannis.

Dezbaterile în plenul Camerei Deputaților pe legea offshore au fost marcate din nou de un schimb de replici nepotrivite între liderul AUR, George Simion și ministrul Economiei, Virgil Popescu. Simion l-a numit din nou pe Popescu „ministru-hoţ”. „Paşol na turbinca, Iuri!”, i-a replicat Popescu, parafrazând povestirea Ivan Turbincă a lui Ion Creangă.

Ministrul Energiei: Proiectul legii offshore aduce securitate energetică

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a spus, în plenul Camerei Deputaţilor, că în urma adoptării acestui proiect de lege, poate începe exploatarea gazelor din Marea Neagră, blocată până acum.

  • „Ieri, în Comisia de industrii şi servicii reunită cu Comisia de buget-finanţe s-a dat un raport pozitiv şi mulţumesc tuturor colegilor de la PNL, PSD, UDMR, minorităţi, USR, care au votat acest proiect de lege. Proiectul de lege aduce practic stabilitate, predictibilitate, un sistem fiscal prietenos”, a afirmat Popescu.
    El a spus că, în momentul în care această lege va fi aprobată, se va da certitudinea investitorilor că modelul fiscal, redevenţele pe care le vor plăti vor rămâne aceleaşi pe toată perioada acordurilor petroliere:
  • „Proiectul asigură securitatea energetică a României prin faptul că statul, Guvernul poate oricând să intervină şi să redirecţioneze gazele către piaţa românească în caz de criză energetică, iar în cazul contractelor bilaterale care se vor încheia Agenţia Naţională a Rezervelor Statului are drept de preempţiune.
  • Asigurăm astfel ca gazul românesc să fie cu prioritate dat către români şi, în urma producţiei din perimetrul Neptun Deep, practic vom avea producţie excedentară. România va deveni un furnizor de securitate regională, un jucător pe piaţa gazelor naturale. Vom deveni independenţi energetic”.
    El a criticat că un singur partid nu a votat în comisii proiectul de lege, referindu-se la AUR:
  • „Oare ce să însemne asta? Asta să însemne că doriţi în continuare să nu se poată exploata gazele din Marea Neagră, doriţi în continuare, domnilor, să rămânem dependenţi de gazul rusesc, să ascultaţi în continuare de Kremlin şi de ordinele lui Putin?”.

George Simion a vorbit despre privatizările „în mare parte păguboase” făcute în România

Deputaţii AUR vor vota împotriva legii offshore, dacă nu vor reuşi să treacă în plen amendamentele care le-au fost respinse în Comisiile de buget şi industrie, a declarat, miercuri, preşedintele partidului, George Simion, care a acuzat că ministrul Energiei, Virgil Popescu, vrea ca acest act normativ să fie adoptat „pe repede înainte”, fără să existe consens politic şi fără un „minim” de transparenţă, scrie Agerpres.

El a criticat faptul că actul normativ nu prevede sancţiuni pentru cei care exploatează în Marea Neagră, adăugând că AUR a depus un amendament ca acestea să meargă până la 30% din cifra de afaceri dacă nu se respectă legea.

  • „Dacă exploata Romgazul şi doar Romgazul nu aveam nimic împotrivă, fiind o companie a statului român.
  • Au fost scoase sancţiunile pe traseul legislativ la Senat şi ni s-a spus că pot fi sancţionaţi pe altă lege. Nu considerăm normal ca în actuala lege să existe doar drepturi pentru cei care exploatează zăcămintele şi nu şi obligaţii şi nu şi modalităţi de penalizare.
  • În acest sens, am depus un amendament pentru adăugarea de sancţiuni cu până la 30% din cifra de afaceri. Cred că, dacă era doar Romgazul, nu aveam nicio problemă, dar, conform unui acord privind zăcămintele din Marea Neagră, cel care administrează zăcămintele şi ia deciziile este compania austriacă OMV Petrom. Asta nu e prevăzut în lege, dar acordul există. Din păcate, nu este public”, a susţinut deputatul AUR.
    George Simion a amintit privatizările „în mare parte păguboase” făcute în România.

„Paşol na turbinca, Iuri!”

George Simion şi Virgil Popescu au avut un nou schimb de replici, în şedinţa de plen, Simion numindu-l din nou pe Popescu „ministru-hoţ”. „Paşol na turbinca, Iuri!”, i-a replicat Popescu, parafrazând povestirea Ivan Turbincă a lui Ion Creangă.

  • „Fac un apel la acei parlamentari care nu sunt controlaţi cu cheia şi care nu au participat la susţinerea lui Virgil Popescu, ministrul-hoţ al Energiei din România în ultimii doi ani, în trei Cabinete diferite.
  • Da, aţi auzit foarte bine: ministrul-hoţ al Energiei în Cabinetul Orban, Cabinetul Cîţu şi Cabinetul Ciucă, ultimii trei preşedinţi ai Partidului Naţional Liberal. Partidul Naţional Liberal care are tupeul să acuze Alianţa pentru Unirea Românilor că este un partid care face interesele Rusiei.
  • Păi cine a fost ministrul Energiei, nu hoţul de Virgil Popescu?”, a spus George Simion de la tribuna Parlamentului.
    El a susţinut că ministrul Popescu este „dăunător” pentru România: „Omul care îmi strigă mie pe holuri Iuri este cel care de doi ani de zile nu a avut un plan concret pentru scoaterea gazelor naturale din Marea Neagră, sunt gazele românilor”.

Simion a intervenit după ce ministrul a criticat în plen faptul că un singur partid nu a votat în comisii proiectul legii offshore, referindu-se la AUR.

Condițiile în care se va exploata gazul în Marea Neagră:

  • Eliminarea impozitării suplimentare a veniturilor pentru preturile de vânzare la care investitorii nu realizează supraprofituri cu menținerea grilei de impozitare în cazul veniturilor suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de 85 lei/MWh. Inițial investitorii plăteau acest impozit progresiv asupra veniturilor suplimentare obținute din creșterea prețului la gaz, atunci când prețul gazului trecea de 45,71 lei/MWh.
  • Creșterea de la 30% la 40% a nivelului maxim pentru deducerea investițiilor din segmentul upstream pentru determinarea impozitului suplimentar, pentru a încuraja investițiile în acest sector.
  • Eliminarea limitării deducerii investițiilor pentru calculul impozitului pe profit, pentru a asigura respectarea principiului Codului Fiscal care prevede ca toate sectoarele de activitate să fie tratate uniform. În prezent, această limitare împiedică operatorii offshore să deducă amortizarea tuturor investițiilor efectuate, datorând impozit pe profit la o bază impozabilă artificial mărită, fiind astfel discriminați comparativ cu restul agenților economici.
  • Se reglementează regimul fiscal pentru perimetrele onshore de adâncime mai mari de 3 000 m
  • Se propune eliminarea utilizării prețului de referință în determinarea bazei de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare. În acest fel, sunt respectate principiile fiscalității prevăzute de Codul Fiscal şi România se va alinia cu practica internațională referitoare la determinarea impozitelor upstream pe baza prețurilor realizate. Astfel cotele vor crește de la
  • 15% la 70%, în funcție de prețul de vânzare a gazelor naturale:
  • 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;
  • 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;
  • 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 115 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;
  • 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 130 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;
  • 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 145 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;
  • 55% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 160 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;
  • 60% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 175 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;
  • 70% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 190 lei/MWh.
  • Titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și/sau onshore de adâncime aflate în curs de executare la data de 1 ianuarie 2022 li se aplică, pe toată perioada derulării acestora, regimul de redevențe și regimul fiscal specific aplicabil activităților de explorare, dezvoltare, exploatare și abandonare, existente la data de 1 ianuarie 2023.”
  • Repartizarea sumelor colectate se face prin hotărâre a Guvernului. Colectarea impozitului asupra veniturilor suplimentare se administrează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Camera Deputaților este forul decizional în acest caz. Legea offshore urmează să meargă la promulgare la președintele Klaus Iohannis.

Tipurile de gaze naturale ar putea fi extrase din Marea Neagră în acest an:

Primele gaze naturale care ar putea fi extrase din Marea Neagră de la jumătatea acestui an, potrivit oficialilor români, sunt gazele provenite din zăcămintele Ana și Doina, exploatate de americanii de la Black Sea Oil & Gas. Capacitatea de producţie estimată este de 1 miliard de metri cubi de gaze pe an, echivalentul a 10% din consumul de gaze al României.

Gazele naturale din zăcămintele de gaze Ana şi Doina descoperite în anul 2007, respectiv 1995, sunt gestionate în prezent de americanii de la Black Sea Oil and Gas în Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia.

Mark Beacom, CEO al Black Sea Oil and Gas, își exprima încrederea în luna februarie din acest an că „prin cooperarea constructivă a tuturor părților implicate în construcția proiectului MGD, producția de gaze va începe în al doilea trimestru al anului 2022”, potrivit Mediafax.

La acel moment, șeful BSOG spunea că proiectul MGD este finalizat în proporție de 85%.

  • „Este esențial să fie modificată legea offshore pentru a elimina taxarea suplimentară care distruge investițiile. Prețul ridicat din prezent al gazelor va fi inevitabil urmat de scăderi ale acestuia în cei 10 ani de producție estimați pentru zăcămintele de gaze Ana și Doina”, a mai spus Mark Beacom, citat de Mediafax.
    Producția ar fi trebuit să înceapă anul trecut, dar pe fondul unor întârzieri la lucrările necesare pe uscat, finalizarea întregii investiții a fost amânată pentru anul 2022, potrivit Mediafax.
  • Detalii despre proiectul MGD

Proiectul MGD, primul proiect de acest gen construit în zona românească a Mării Negre după anul 1989, constă în săparea a cinci sonde de producţie (o sondă submarină la zăcământul Doina şi patru sonde de producţie la zăcământul Ana) şi un ansamblu submarin de producţie pe zăcământul Doina, care va fi conectat printr-o conductă de 18 km la platforma de producţie Ana monitorizată şi operată de la ţărm, amplasată pe zăcământul Ana.

O conductă submarină de 126 km va asigura transportul gazelor de la platforma Ana la ţărm, până la noua staţie de tratare a gazelor din comuna Corbu, judeţul Constanţa. Capacitatea de producţie estimată va fi de 1 miliard de metri cubi de gaze pe an, echivalentul a 10% din consumul de gaze al României. Gazele tratate vor fi livrate în Sistemul Naţional de Transport operat de SNTGN Transgaz SA la staţia de măsurare a gazelor aflată în cadrul staţiei de tratare a gazelor.

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase