• Publicat:
  • Actualizat:
Știri

Lista parlamentarilor care s-au scos din Codul Penal și s-au imunizat față de DNA și ANI

19 de deputați cu dosare penale sau sesizări penale făcute de Agenția Națională de Integritate au votat marți 10 decembrie două amendamente la Codul Penal prin care primesc superimunitate în fața anchetelor DNA și nu mai pot fi cercetați de ANI pentru conflict de interese.

19 deputați cu dosare penale sau sesizări penale făcute de Agenția Națională de Integritate s-au aflat printre parlamentarii care au votat, marți, 10 decembrie, două amendamente la Codul Penal prin care aleșii primesc „superimunitate” în fața anchetelor DNA și nu mai pot fi cercetați de ANI pentru conflict de interese. Opt deputați cu dosare penale au votat pentru modificarea Codului Penal în așa fel încât DNA să nu mai poată ancheta parlamentarii. 11 deputați pentru care ANI a depus sesizări penale pentru conflict de interese au votat pentru dezincriminarea conflictului de interese din Codul Penal. CSM, DNA, Ambasada SUA au sancționat public aceste modificări ale legii, susținând tocmai contrariul, că parlamentarii și-au creat o adevărată superimunitate în fața anchetelor penale.

Din 2006 și până în prezent, DNA a trimis în judecată 28 de parlamentari (21 de deputați și șapte senatori). Dintre ei, în acest moment, în Parlamentul României activează 18 senatori și deputați. Din cele 28 de dosare cu parlamentari, o parte încă se judecă pe rolul instanțelor, iar unele au fost finalizate, exemple fiind cazurile Cătălin Voicu, Antonie Solomon, Gigi Becali sau Nicolae Vasilescu. Pe lângă cei 18 actuali parlamentari cu dosare penale în Parlament, mai activează și 21 de senatori și deputați acuzați oficial de conflict de interese. Pentru cei 21, ANI a depus plângeri penale și, în cinci cazuri, procurorii au și trimis dosarele spre instanță. 

Marți, 10 decembrie, plenul Camerei Deputaților a votat un amendament la Codul Penal prin care deputații sunt excluși din definiția funcționarului public. Acest amendament le oferă practic parlamentarilor o imunitate substanțială în fața anchetelor DNA. Mai precis, senatorii și deputații nu vor mai putea fi cercetați de DNA. 

Deputații Marko Attila – UDMR,  Laszlo Borbely – UDMR, Marian Ghivechiu – PSD, Miron Mitrea – PSD, Sebastian Ghiță – PSD, Thuma Hubert Petru Ștefan  – PNL , Verginel Gireadă – PNL, Gheorghe Costin – PSD au dosare penale și au votat pentru amendamentul care le oferă o imunitate sporită și în unele cazuri ar putea să îi scape de dosarele judecate de instanțe.

CSM susține că, prin scoaterea președintelui și a parlamentarilor din categoria funcționarilor publici, prin proiectul de lege adoptat marți, „se ajunge practic la exonerarea de răspundere penală a persoanelor vizate de acesta”, precizând că nu a primit spre avizare actul normativ. Cu alte cuvinte, pentru infracțiuni precum abuzul în serviciu, dare și luare de mită, trafic de influență etc, parlamentarii nu vor mai putea fi cercetați de DNA, instituția care este abilitată să cerceteze astfel de infracțiuni.

Lista parlamentarilor cu dosare penale care ar putea scăpa de anchete sau de posibile condamnări:

1. Liviu Dragnea, PSD, senator de Teleorman și vicepremier, trimis în judecată de DNA pentru fraude electorale. Dragnea a fost ales senator in colegiul 3 din Teleorman cu 68%. Liderul PSD a fost trimis în judecată de DNA fiind acuzat de fraude comise la referendumul din 29 iulie 2012. Secretarul general al PSD este acuzat de procurori că a creat un sistem național de fraudare a referendumului pentru demiterea președintelui Traian Băsescu.

2. Relu Fenechiu, PNL. Fost ministrul Transporturilor, deputatul PNL Relu Fenechiu, este și el trimis în judecată într-un dosar penal care are termen pe 23 ianuarie. În 28 iunie 2012, Fenechiu a fost trimis în judecată de DNA, alături de trei foști directori ai Sucursalei de Întreținere si Servicii Energetice Electrice (SISEE) Moldova. Liderul PNL și ceilalți învinuți sunt acuzați de complicitate la abuz în serviciu în formă calificată și continuată (39 acte materiale) și complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice. DNA a trimis dosarul în judecată la Înalta Curte de Casație și Justiție. Procurorii susțin că firmele lui Relu Fenechiu (SC La Rocca SRL, Fene Grup SA) ar fi cumpărat cu 20 de miliarde de lei vechi zeci de trasformatoare, pe care le-ar fi revândut la suprapreț societății Electrica Moldova. Relu Fenechiu a fost condamnat pe fond la 5 ani de închisoare cu executare.

3. Gigi Nețoiu, PSD. Gigi Nețoiu a câștigat și el un mandat de deputat la redistribuire în Dolj. Nețoiu a fost condamnat în dosarul transferurilor la 3 ani cu suspendare, alături de alte șapte nume grele din lumea fotbalului. În acest dosar, Nețoiu a fost acuzat că, alături de alte personaje importante din fotbal, și-a însușit sume importante, rezultate din transferul a 12 jucători în străinătate. Procurorii DNA au descris în detaliu cum au eludat greii fotbalului românesc legislația și cum și-au umplut conturile evitând să plătească taxe la stat.

4. Tudor Chiuariu, PNL. Inculpat în dosarul Poșta Română și achitat pe fond, dosarul lui Chiuariu se judecă în recurs. Senatorul este președintele Comisiei Juridice a Senatului și este judecat pentru corupție. În decembrie 2010, fostul ministru UDMR al Telecomunicațiilor, Zsolt Nagy, și fostul ministru liberal al Justiției, Tudor Chiuariu, au fost trimiși în judecată de către DNA pentru abuz în serviciu contra intereselor publice. Procurorii au susținut că cei doi miniștri ar fi luat parte la trecerea frauduloasă a unui imobil de pe Calea Victoriei din patrimoniul Poștei Române în cel al unei firme private, dar Chiuariu a fost achitat în primă instanță. Dosarul va fi judecat, însă, în recurs. Curtea Supremă nu a stabilit încă un termen pentru recursul dosarului în care este inculpat Chiuariu.

5.  Gheorghe Costin, deputat PNL, a fost trimis în judecată de DNA pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, fals în declarații, fals intelectual și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

6. Dian Popescu, PNL. Dian Popescu, președinte PNL Gorj, este senator ales în colegiul 1 din județul Gorj, cu 55%. În iulie, Dian Popescu a fost reținut pentru 24 de ore de procurori, fiind acuzat de dare de mită și complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecințe deosebit de grave, iar Gabriel Titus Popescu, fratele său, pentru fals. Liderul PNL Gorj, Dian Popescu, și fratele său, Gabriel, au fost reținuți inițial în dosarul în care a fost arestat primarul comunei Peștișani, Florin Pavel. Ulterior, în 5 iulie, Tribunalul Gorj a decis ca cei doi să fie cercetați în libertate. Potrivit anchetatorilor, firma celor doi frați, Maserati Construct SRL, a început în anul 2008 construirea unui stadion în localitatea Peștișani, lucrările nefiind terminate nici în prezent, deși aveau ca termen de execuție un an. Cu toate acestea, firma respectivă a încasat pentru lucrări neexecutate circa 150.000 de lei, conform unui raport al Curții de Conturi, aflat la dosarul instrumentant de către procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj. Dosarul nu a fost încă trimis în judecată.

7. Ion Stan, PSD, a fost trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență. Potrivit anchetatorilor, deputatul PSD i-ar fi cerut denunțătorului său, omul de afaceri Nicușor Dima, „câte două milioane, de benzină”, pentru cele 600 de mașini pe care intenționa să le folosească în campanie, Dima estimând că este vorba despre „un miliard, un miliard două sute”. Potrivit referatului trimis de DNA Camerei Deputaților, prin care se solicită încuviințarea arestării deputatului PSD Ion Stan, parlamentarul a beneficiat de foloase materiale din partea denunțătorului său. În interceptări, Ion Stan solicită ajutor financiar în campania electorală. Totodată, Dima le-a spus procurorilor că, în 2009, a plătit pentru peste 155.000 de găleți roșii care au fost împărție în campania electorală pentru alegerile europarlamentare. În schimbul banilor, Stan i-a promis omului de afaceri contracte pe bani publici. În urma solicitării ministrului Justiției, Comisia Juridică a Camerei a avizat pozitiv cererea privind arestarea preventivă a deputatului Ion Stan, însă această cameră legislativă nu s-a mai putut întruni pentru a da, la rândul său, un vot în acest sens.

8. Marko Attila, UDMR. Ales deputat în Covasna, fostul secretar de stat Marko Attila a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare de Judecătoria Buzău, în cazul retrocedării Colegiului „Székely Mikó”, din Sfântu Gheorghe. Recent, magistrații Judecătoriei Buzău l-au condamnat pe Marko Attila la trei ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată. Totodată, Judecătoria Buzău a dispus confiscarea specială de la Eparhia Reformată din Ardeal a sumei de 1.137.856 de lei. Decizia instanței nu este definitivă, fiind atacată în recurs, care se află pe rolul Curții de Apel Ploiești. A votat pentru amendamentul care imunizează parlamentarii față de anchetele DNA și care poate duce la închiderea unor dosare de corupție precum al său.

9. Laszlo Borbely, UDMR, este acuzat de DNA de trafic de influență. La începutul lunii aprilie 2012, DNA a sesizat procurorul general să solicite Camerei Deputaților declanșarea procedurilor pentru obținerea cererii de urmărire penală față de Borbely Laszlo, deputat și ministru al Mediului, pentru două infracțiuni de trafic de influență și fals în declarațiile de avere, în formă continuată. În 11 septembrie, Camera Deputaților a respins solicitările de aprobare a începerii urmăririi penale împotriva lui Laszlo Borbely.

10. Marian Ghivechiu, PSD. Acuzat de corupție, dar votat de 71% din alegători, Marian Ghivechiu (PSD) a fost trimis în judecată, în decembrie 2011, de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție, sub acuzația de „instigare la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, având drept consecință obținerea pentru altul a unui avantaj patrimonial – în formă calificată”. Faptele pentru care Ghiveciu a fost pus sub acuzare s-au petrecut înainte ca acesta să obțină primul mandat de deputat. Ghiveciu este acuzat că, în perioada 2005 – 2006, i-ar fi instigat pe Nicolae Costache, fost director al Oficiului de Cadastru Buzău și membru în Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, precum și pe Dumitru Borcan, șef al Compartimentului de Cadastru și Agricultură din cadrul Primăriei Merei, să eliberereze în mod ilegal titluri de proprietate pentru terenuri în zone cu potențial imobiliar aflate în apropierea Drumului Național 1 B. Instigarea ar fi fost făcută în favoarea unor persoane care nu erau îndreptățite să primească acele titluri de proprietate. Ulterior, aceste terenuri ar fi fost cumpărate de Marian Ghiveciu. Dosarul a fost judecat de Curtea Supremă, care a decis restituirea rechizitoriului la DNA.

11. Miron Mitrea, PSD, este acuzat de luare de mită. Liderul PSD a fost trimis în judecată în martie 2009. Potrivit rechizitoriului, în perioada 2001- 2002, Miron Mitrea ar fi primit de la Irina Paula Jianu foloase necuvenite în cuantum de 9.274.202.542 lei vechi, în schimbul numirii și menținerii acesteia în funcția de inspector șef adjunct și inspector șef al ISC. Curtea Supremă a decis după doi ani că urmărirea penală trebuie refăcută. Dosarul de corupție a lui Miron Mitrea a fost restituit DNA ianuarie 2011, iar acum a fost din nou trimis în judecată.

12. Monica Iacob Ridzi, PPDD, a fost trimisă în judecată pentru corupție. Potrivit DNA, în perioada 17 martie – 22 mai 2009, Iacob-Ridzi Monica, în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel național dedicate Zilei Naționale a Tineretului și externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect. În 3 mai 2011, fostul ministru al Tineretului a fost acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual în legătură cu fapte de corupție, uz de fals în legătură cu fapte de corupție și participație improprie la infracțiunea de fals intelectual la Legea contabilității.

Monica Iacon Ridzi a votat împotriva modificării Codului Penal.

12. Teodor Atanasiu, PNL, este acuzat în dosarul referendumului de mită electorală și de „folosire a influenței în scopul obținerii unor foloase de natură electorală”. Dumitru Samson, fiul vitreg al fostului ministru al Apărării Corneliu Dobrițoiu, este acuzat de trafic de influență și mită electorală. Procurorii arată că Atanasiu și fiul ministrului Dobrițoiu au organizat împreună cu interlopul Măgurean Bogdan Cristian „trupe de intervenție”, care aveau ca sarcină cumpărarea de voturi. Procurorii mai arată că Dumitru Samson i-a promis interlopului Bogdan Măgurean că îi va falicilita diverse contracte cu ministerele guvernului Ponta. Contractele urmau să fie încheiate cu firma de pază a interlopului Bogdan Măgurean.

13. Sebastian Ghiță, PSD, patronul postului RTV și proaspăt deputat cu dosar de evaziune fiscală la 22 de ani, a fost ales deputat într-un colegiu din Prahova cu 69%. Ghiță intră și el în parlament cu un dosar penal care s-a judecat pe fond aproape 10 ani. În acest dosar, Ghiță este acuzat de procurori de complicitate la înșelăciune și fals în declarații, în legătură cu mai multe tranzacții petroliere care ar fi dus la prejudicierea bugetului de stat cu 20 de miliarde de lei vechi. Dosarul a fost judecat de Tribunalul București timp de 10 ani. În 2011, Tribunalul a emis prima decizie în acest caz, Ghiță fiind achitat. Acum, dosarul se judecă la Curtea de Apel București. Potrivit rechizitoriului, Ghiță ar fi comis faptele în anul 2000, când avea 22 de ani.

14. Mircea Banias, actualmente senator PC, a fost trimis în judecată în dosarul de corupție din Portul Constanța. Banias este acuzat de inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, trafic de influență, instigare la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial. Dosarul este judecat la Curtea Supremă.

15. Sorin Roșca Stănescum, senator independent, a fost trimis în judecată în dosarul Rompetrol alături de Dinu Patriciu. Roșca Stănescu este acuzat de utilizare a informației privilegiate și de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracțional organizat. Stănescu a fost achitat de Tribunalul București pe fond, iar acum se judecă în recurs la Curtea de Apel București.

16. Thuma Hubert Petru Ștefan, deputat PNL, a fost trimis în judecată în dosarul fostului prim-procuror al Parchetului Sector 4, Mihai Betelie. Thuma Hubert Petru Ștefan este acuzat de folosire a influenței sau a autorității de către o persoană cu funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

17. Senatorul PSD Nicolae Bădălău este urmărit penal de către DNA pentru trafic de influență într-un dosar de evaziune fiscală ce vizează prejudicii de 70 milioane euro aduse statului român.

18. Corneliu Dobrițoiu, senator PNL, a fost trimis în judecată de DNA pentru de participație improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice. Fostul ministru a fost inculpat în dosarul „case pentru generali” dosar în care mai mulți generali sunt acuzați că au primit ilegal imobile de la statul român. 

* Deputatul PSD Nicolae Vasilescu care în 2012 a fost trimis în judecată într-un dosar de corupție a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare, marți, când în parlament s-a votat modificarea Codului Penal.

Alte dosare cu foști parlamentari

Dan Voiculescu, PC. Nu mai este senator, dar dosarul său a fost judecat de Curtea Supremă pe vreme când deținea funcția de senator. Liderul conservatorilor a fost trimis în judecată de către DNA în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA). Procurorii susțin că Dan Voiculescu a cumpărat 3,6 hectare de teren și un hectar de construcții in Băneasa, la un preț de 75 de ori mai mic decât cel real. Voiculescu a fost condamnat pe fond la cinci ani de închisoare cu executare.

Olosz Gergely – UDMR. Fost senator, Olosz Gergely a fost trimis în judecată pentru trafic de influență. În rechizitoriul dosarului, procurorii spun că parlamentarul a primit 400.000 de lei în parcarea Casei Poporului. Banii i-au fost dați de către reprezentantul unor companii private. În schimbul sumei, Olosz și-ar fi folosit influența pentru a facilita acestor companii contracte cu CEZ România, cu Ministerul Agriculturii și cu alte instituții din subordinea ministerului. Deputatul a declarat în fața anchetatorilor că banii reprezentau în realitate un împrumut pe care el l-a intermediat. Olosz Gergely a fost trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență.

Cei 21 parlamentari care scapă de dosarele penale pornite de ANI

Tot în ședința de marți, 10 decembrie, a fost votată o modificare a Codului Penal care practic dezincriminează conflictul de interese în materie penală. Acestă modificarea se aplică direct parlamentarilor care au dosare în urma sesizărilor făcute de Agenția Națională de Integritate. „Senatorii si deputații nu vor mai fi subiecți ai infracțiunii respective si nici nu vor mai putea fi verificați din aceasta perspectiva de ANI sau alte unități de parchet. Istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat in aer în cazul a 25 de senatori si deputati. Se va crea o superimunitate”, a explicat Horia Georgescu președintele ANI, invitat la Gândul LIVE.

Modificarea din Codul Penal este următoarea: „Art. 253: Fapta persoanei care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă și o fișă a postului semnate cu o instituție dintre cele prevăzute la art. 145, îndeplinește un act prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos.

Dispozițiile alin. 1 nu se aplică în cazul emiterii, aprobării, adoptării sau semnării actelor normative sau administrative, precum și în cazul încheierii unui act sau a luării unei hotărâri care să privească creația, dezvoltarea, pregătirea științifică, artistică, literară, profesională.”

Până acum, în Codul Penal era următoarea formulare: „Dispozițiile alin. 1 nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative”. Cu alte cuvinte, conflictul de interese nu se aplica atunci când cineva emitea sau aproba legi. În schimb, acum nu se mai aplică nici în cazul încheierii actelor administrative, care pot fi contracte de orice natură. Spre exemplu, în cazul unui parlamentar, el poate semna o dispoziție prin care să-și angajeze soția la cabinetul parlamentar.

O statistică oficiala a ANI arată că 21 parlamentari au sesizări penale formulate de ANI pentru conflict de interese pentru că și-au angajat rudele la cabinetele parlamentare.  Astfel că prin modificare. Dintre cei 21  parlamentari 11 au votat pentru eliminarea conflictului de interese în materie penală.

Dintre cei 21 au votat pentru adoptarea acestei modificări următorii deputați: Máté András-Levente UDMR, Drăghici Sonia PSD, Longher Ghervazen- minorități, Gliga Vasile Ghiorghe – PSD, Kerekes Karoly UDMR, Stanciu Anghel – PSD, Pâslaru Florin-Costin – PNL, Neacșu Marian – PSD, Mircovici Niculae – minorități, Grosaru Mircea – minorități, Merka Adrian-Miroslav – minorități.

Deputatul Anghel Stanciu – PSD susține că dezincriminarea conflictului de interese este absolut normală și că, de fapt, parlamentarii sunt supuși unui asediu din partea organelor judiciare. „Ceea ce se întâmplă în România este un terorism politic asupra Parlamentului din partea unor organe judiciare. Nicăieri în lumea civilizată, parlamentarii nu sunt funcționari publici. Restul sunt aberații. Ceea ce se întâmplă acum se va vedea peste ani. Parlamentul este supus unui tir din partea unor instituții care prin ceea ce fac desființează democrația din România. Nu are legătură între votul meu și dosarul meu pe conflict de interese. Conflictul de interese este la cei care nu știu să citească legea”, a declarat deputatul Anghel Stanciu.

VEZI MAI JOS LISTA COMPLETĂ CU CEI 21 PARLAMENTARI

Situatie parlamentari – angajari rude

No

Nume

Functie

Afiliere politica

Data emitere raport

Concluzii evaluare

1.       

MATE ANDRAS LEVENTE

Deputat

UDMR

19.09.2011

Conflict de interese administrativ

Conflict de interese penal

 

2.       

CINDREA IOAN

Deputat

PSD

27.09.2011

Conflict de interese administrativ

Conflict de interese penal

 

3.       

DRĂGHICI SONIA MARIA

Deputat

PSD

19.09.2011

Conflict de interese administrativ

Conflict de interese penal

 

4.       

LONGHER GHERVAZEN

Deputat

Minoritati

8.11.2011

Conflict de interese administrativ

Conflict de interese penal

 

5.       

GLIGA VASILE

Deputat

PSD

8.11.2011

Conflict de interese administrativ

Conflict de interese penal

 

6.       

KEREKES KAROLY

Deputat

UDMR

27.09.2011

Conflict de interese administrativ

Conflict de interese penal

 

7.       

LAZĂR SORIN CONSTANTIN

Senator

PSD

22.11.2011

Conflict de interese administrativ

Conflict de interese penal

 

8.

NICULESCU MIZIL TOHME OANA

Deputat

PSD

19.09.2011

Conflict de interese administrativ

Conflict de interese penal

 

 

9.

PAL ARPAD

Deputat

UDMR

8.11.2011

Conflict de interese administrativ

Conflict de interese penal

 

10.    

PETO CSILLA MARIA

Deputat

UDMR

8.11.2011

Conflict de interese administrativ

 

Conflict de interese penal

: of unconstitutionality which was rejected by tary cabinets.ests and incompatibilities

 

11.    

RADAN MIHAI

Deputat

Minoritati

19.09.2011

Conflict de interese administrativ

Conflict de interese penal

 

12.    

STANCIU ANGHEL

Deputat

PSD

30.12.2011

Conflict de interese administrativ

Conflict de interese penal

 

13.    

STRUGARU IACOB STELICĂ

Deputat

PDL

19.09.2011

Conflict de interese administrativ

Conflict de interese penal

 

14.    

PÂSLARU FLORIN COSTIN

Deputat

PSD

8.11.2011

Conflict de interese administrativ

Conflict de interese penal

 

15.    

NEACȘU MARIAN

Deputat

PSD

8.11.2011

Conflict de interese administrativ

Conflict de interese penal

 

16.    

NICULAE MIRCOVICI

Deputat

Minoritati

11.11.2013

Conflict de interese administrativ

Conflict de interese penal

17.    

MIRCEA GROSARU

Deputat

Minoritati

11.11.2013

Conflict de interese administrativ

Conflict de interese penal

 

18.    

LUMINITA IORDACHE

Deputat

PSD / Independent din 2010

11.11.2013

Conflict de interese administrativ

Conflict de interese penal

 

19.    

ADRIAN MIROSLAV

Deputat

Minoritati

11. 11.2013

Conflict de interese administrativ

Conflict de interese penal

 

20.    

STELIAN GHITA EFTIMIE

Fost Deputat

PDL

25.06.2013

Conflict de interese administrativ

Conflict de interese penal

 

21.

STEFAN BUCIUTA

Fost deputat

Minoritati

27.09.2013

Conflict de interese administrativ

Conflict de interese penal

Analiza CSM pe modificările din Codul Penal care vizează și ANI

În privința amendamentului legat de conflictul de interese incriminat în articolul 253, indice 1, din Codul penal, prin adoptarea acestuia „se urmărește restrângerea sferei subiectului activ al infracțiunii de conflict de interese doar la categoria persoanelor care exercită atribuții de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă și o fișă a postului semnate cu o instituție dintre cele prevăzute la art. 145, susține CSM.

„Practic, sunt eliminate din sfera subiectului activ al acestei infracțiuni toate persoanele la care se referă art. 147 alin. (1) din actualul Cod penal, care nu au încheiat un contract de muncă și nu au semnat o fișă a postului. Nu poate fi acceptată nici modificarea propusă pentru alin. (2) al art. 253 indice 1 din Codul penal, întrucât nu pot fi eliminate din sfera conflictului de interese activitățile de emitere, aprobare, adoptare sau semnare a actelor administrative, și nici cele referitoare la încheierea unui act sau a luării unei hotărâri care să privească creația, dezvoltarea, pregătirea științifică, artistică, literară, profesională, dacă acestea se circumscriu ipotezelor vizate de alin. (1) al art. 253 indice 1”, arată CSM.

Consiliul susține că, prin acest amendament, „se ajunge la golirea de conținut a reglementării infracțiunii de conflict de interese, întrucât cele mai multe dintre actele vizate de alineatul (1) se realizează pe calea emiterii unor acte administrative”.

Inchide