Luminița Odobescu: Nu vom face rabat de la Tratatul de aderare privind liberalizarea pieței muncii

Din 2014, nicio țară membră a Uniunii Europene nu poate prelungi în mod unilateral restricțiile de muncă pentru cetățenii romani și bulgari, este concluzia unei dezbateri organizate marți la care au participat membri au Guvernului, ai sindicatelor din Marea Britanie și România, precum și un europarlamentar român.

Consilierul de stat din Guvernul României Luminița Odobescu consideră regretabil faptul că lucrătorii români sunt folosiți de politicieni străini pentru a justifica lipsa unor măsuri, precizând că Executivul nu va face rabat de la Tratatul de aderare privind liberalizarea pieței muncii.

„Avem un dialog activ cu Marea Britanie, dar și cu restul statelor membre, pentru a vedea care sunt modalitățile de soluționare. În Marea Britanie, sunt dificultăți chiar și pentru studenți să obțină documentele de la autorități. Parlamentul European are un rol extrem de activ pentru a solicita Comisiei Europene și statelor membre să respecte prevederile liberei circulații. Autoritățile române urmăresc cu maximă atenție declarațiile pe acest subiect. Este regretabil că românii sunt folosiți pentru a justifica lipsa unor măsuri”, a spus Luminița Odobescu, la dezbaterea cu tema „6 ani de restricții pentru români pe piața muncii din Uniunea Europeană”.

ULTIMA ORĂ Tranzacție-astronomică în industria streamingului: Netflix cumpără rivalul uriaș care deține HBO Max, pentru o sumă cât un sfert din PIB-ul României

15:11

LIVE UPDATE Ilie Bolojan face declarații de la Palatul Victoria, după ce PSD a cerut demisia ministrului Mediului, Diana Buzoianu

15:08

Consilierul de stat a precizat că sunt deja exemple pentru a arăta că, după liberalizarea completă a pieței muncii, nu a avut loc nicio invazie a lucrătorilor români.

„S-a menținut același nivel de migrație. Dar dacă ne uităm în presa vremii, o să vedem că același mesaj a fost transmis și după aderare, însă aceste abordări nu sunt confirmate de cifre, de realitate”, a precizat Odobescu.

Ea a mai adăugat că autoritățile române nu anticipează nici o migrare a cetățenilor români dintr-un stat în altul.

După liberalizarea accesului de către Italia și Irlanda în 2012, mai sunt nouă țări unde românii trebuie să obțină un permis de muncă înainte de a se angaja:  Austria, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Spania, Franța, Malta și Marea Britanie.

„Suntem convinși că, de la 1 ianuarie, Tratatul de Aderare va fi respectat de către toți partenerii europeni.”, a afirmat Luminița Odobescu.

Prezentă la dezbatere, Renate Weber a apreciat că în cazul în care Marea Britanie va crea probleme, va fi obligatorie aplicarea măsurii de infringement din partea CE.

La rândul său, Sean Bamford, expert în politici de migrație la Trades Union Congress (TUC), una dintre cele mai mari confederații sindicale din Regatul Unit, a afirmat: „Dacă continuăm să restricționăm accesul românilor, nu facem decât să înrăutățim situația”.

În aceeași discuție, Oliver Grogan, ambasadorul la București al Irlandei, a cărui țară a dat liber românilor și bulgarilor pe piața muncii anul trecut a declarat: „Nu am înregistrat un aflux de muncitori români. Țările care vor să mențină restricțile să învețe din experiența noastră”.

De la 1 ianuarie 2014, românii ar trebui să poată lucra liber în toate statele membre ale Uniunii Europene, odată cu expirarea termenului maxim de șapte ani în care acestea puteau menține restricțiile de muncă.

Conform Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană semnat de România, țările UE aveau dreptul de a institui restricțiile drept măsuri tranzitorii de protecție a pieței de muncă interne inițial pentru doi ani, după care, cu notificarea în prealabil a Comisiei Europene, le puteau prelungi după trei și, respectiv, doi ani, până în 2014.

În aceeași discuție, sociologul Dumitru Sandu a arătat că, în perioada următoare, Germania, și nu Marea Britanie, va fi de departe principala țară de destinație a românilor care vor să emigreze.

La rândul său, Dumitru Costin, liderul Blocului Național Sindical, i-a enumerat pe cei care au câștigat de pe urma acestor restricții: „un număr limitat de angajatori; de agenții de muncă, care au speculat niște nișe; avocați; companii de asigurare care au încasat sub diverse forme prime de asigurare și, nu în ultimul rând, cei care au de câștigat sunt politicienii, care nu au soluții și sunt lipsiți de viziune”.