Prima pagină » Știri » Mita în sistemul medical, cel mai relevant caz de corupție invocat de elevi, părinți și profesori

Mita în sistemul medical, cel mai relevant caz de corupție invocat de elevi, părinți și profesori

Mita în sistemul medical, cel mai relevant caz de corupție invocat de elevi, părinți și profesori

Elevii, părinții și profesorii recunosc deopotrivă că mita în sistemul medical este cel mai relevant caz de corupție pe care l-au trăit personal, aceasta surclasând următoarele două categorii invocate, respectiv mita în sistemul educațional și cea la polițiști, potrivit unui studiu Avangarde.

Cercetarea sociologică, considerată de inițiatori parte a strategiei naționale anticorupție, are ca obiect diagnoza fenomenului de corupție în educație, instruirea a peste 1.400 de persoane implicate în managementul instituțiilor din cadrul structurilor subordonate Ministerului Educației Naționale și din administrația publică locală cu atribuții în educație, realizarea unui portal de sesizare online a faptelor de corupție, realizarea de ghiduri de bune practici în prevenirea corupției și realizarea unei strategii anticorupție în educație.

Potrivit studiului, la întrebarea „Care sunt principalele trei lucruri care vă vin in minte când vă gândiți la corupție?”, pe primul loc se situează categoria definită ca „mită, șpagă, cadouri, atenții”, la care 19% dintre răspunsurile părinților și profesorilor și 17% dintre cele ale elevilor indică faptul că aceștia au recurs la astfel de acte pentru a obține ceva.

Pe locul al doilea se situează categoria „politică, politicieni, parlament, guvern”, care atinge un maxim în cazul profesorilor (15%), aceștia fiind urmați de elevi (11% dintre ei au invocat această categorie) și de părinți, cu 10%.

La întrebarea legată de cele mai relevante cazuri de corupție trăite personal de către respondenți, cele mai multe răspunsuri au indicat mita în sistemul medical, menționată ca primă opțiune atât de elevi (12%), cât și de părinți (25%) și profesori (22%).

Următoarele două categorii menționate se află la mare distanță de prima. Astfel, 4% dintre elevi, 3% dintre profesori și doar 1% dintre părinți au dat, ca prim răspuns, mita în sistemul educațional, ponderile fiind, de asemenea, foarte mici și în cazul categoriei mită la polițiști.

La capitolul diferenței dintre mica și marea corupție, cei mai mulți respondenți au identificat prima categorie cu sumele mici de bani și cu „atențiile” date în diferite instituții (spitale, școli, poliție, primărie).

În privința marii corupții, 40% dintre elevi și 11% la sută dintre părinți au asociat noțiunea cu politica, guvernul și parlamentul. În rândul părinților, marea corupție este asociată, în primul rând, cu „sume de bani mari, contracte ilegale valoroase” (33%), după care urmează „”politica, guvernul, parlamentul” (26%).

Repondenții au fost rugați apoi să enumere actele de corupție în funcție de gravitate. Astfel, a acorda o sumă de bani unui magistrat pentru clasarea/încetarea unui dosar penal a fost considerată de toate categoriile ca fiind cel mai grav act de corupție, notat cu 10 în cea mai mare măsură (48% de către elevi, 67% părinți, 75% profesori ). Următoarea situație, ca gravitate, este „a încasa mită pentru a trece cu vederea neregulile financiare, din funcția de controlor fiscal”( 44% elevi, 58% părinți, 64% profesori ).

Cel mai mic scor – la care notele de 10, reprezentând gravitatea maximă, au fost date de 17% dintre elevi, 22% dintre părinți și 23% dintre profesori – îl reprezintă situațiile în care au fost încasate sume de bani de la elevi, în schimbul orelor de meditație

În ceea ce privește răspândirea corupției în mediul educațional, 8% dintre părinți susțin că există corupție în foarte mare măsură, urmați de elevi (5%) și de profesori (4%).
Respondenții au spus, de asemenea, că nu ar depune reclamații dacă li s-ar cere șpagă, pentru că oricum nu ar fi nimeni pedepsit.

Studiul a urmărit și răspunsurile privind frecvența cheltuielilor adiționale în școli, din banii părinților. Astfel, legat de plăți suplimentare pentru reparații, 34% elevi susțin că acestea sunt efectuate semestrial, pe când profesorii susțin în cea mai mare măsură că aceste plăți nu sunt făcute niciodată.

Plățile suplimentare pentru fondul clasei sunt recunoscute în cea mai mare măsură de către elevi (42%), urmați de părinți (36%) și profesori (28%).

La categoria plății profesorilor pentru atenție specială acordată elevului, ponderea elevilor care admit că acestea sunt făcute lunar (8%) este egală cu cea a părinților, în timp ce profesorii susțin același lucru în proporție de doar 6%. În schimb, 80% dintre părinți susțin că aceste plăți nu au loc niciodată, urmați de profesori (77%) și apoi de elevi (76%).

În ceea ce privește răspunsul la întrebarea dacă refuzul de a face „plăți suplimentare” are un impact negativ asupra notelor elevului, 51% dintre profesori au răspuns „niciodată”, 34% dintre elevi au spus că doar câteodată, în timp ce 16% dintre părinți susțin că în majoritatea cazurilor, și tot părinții, în proporție de 5%, susțin că întotdeauna.

Cercetarea sociologică a fost realizată la comanda Universității „Titu Maiorescu” în cadrul proiectului „Prevenirea corupției în educație prin informare, formare și responsabilizare”, al cărui beneficiar este Ministerul Educației Naționale.

Datele au fost culese în perioada 23 iulie – 20august, folosind un eșantion de 1.560 de persoane(550 de elevi; 500 de părinți; 510 specialiști în domeniul educației din învățământul preuniversitar-profesori, directori, inspectori ISJ și personal al consiliilor de administrație din unități de învățământ). Eșantionul este reprezentativ pentru populația studiată, cu o eroare maximă tolerată de +/-2,48%, pentru un interval de încredere de 95%.

Comentarii 0

Lasă un răspuns

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.

Recomandarea video

Citește și

Mediafax
De ce a sunat alarma de cutremur pe sute de mii de telefoane din România, în toiul nopții. Cum funcționează sistemul Google de seism
Digi24
BREAKING NEWS Un cutremur de magnitudine 5,7 a avut loc în zona seismică Vrancea, la ora 02:48. Seismul s-a resimțit la București
Cancan.ro
Cum s-a simțit în București cel mai mare cutremur din România în 2026: 'S-a auzit un vuiet demonesc'
Prosport.ro
Anna Kalinskaya, fosta iubită a lui Sinner, se mărită cu Tomas Ferrari! Cine e afaceristul care i-a dat inelul
Adevarul
Mașinile vechi, restricționate în București din 2027. Măsura riscă să-i împovăreze pe cei săraci, fără să rezolve problema poluării
Mediafax
Roberta Metsola: UE, mult mai bună datorită României
Click
Experiența dezamăgitoare a unui turist în România: „Mă bucur că am fost, dar nu mă întorc”. Ce oraș nu l-a impresionat
Digi24
Momentul în care Ucraina aruncă în aer podul Kerci. Construcția care leagă Crimeea de Rusia era mândria lui Putin
Cancan.ro
BREAKING NEWS! Cutremur puternic în România, la ora 2:49
Ce se întâmplă doctore
Un copil de 9 ani a fost rănit grav după ce o petardă i-a explodat în mână. Băiatul și-a pierdut două degete și vederea i-a fost afectată
Ciao.ro
Marius Damian de la Asia Express se topește pe picioare. De ce a slăbit atât de mult
Promotor.ro
Ce cameră de bord să alegi în funcție de bugetul tău? Trei produse disponibile în oferta Dedeman
Descopera.ro
Semnale misterioase în Cosmos la fiecare 8 minute!
Râzi cu lacrimi
BANCUL ZILEI. BULĂ: – M-am combinat cu fata de la Meteo
Descopera.ro
Ce nu este indicat să mănânci înainte să te culci?
Mediafax Italia
Poți cumpăra insula asta la preț de apartament! Are vilă de lux, piscină și plajă proprie...
Mediafax Spania
Legea INTERZICE luminițele la ușă, dacă nu ai aprobarea asociației de proprietari!