Miza schimbării șefului Secției „Dosare grele” a DNA. De ce a vrut Ponta ca procurorul Lucian Papici să fie înlăturat

Redactor:
Biro Attila
Miza schimbării șefului Secției „Dosare grele” a DNA. De ce a vrut Ponta ca procurorul Lucian Papici să fie înlăturat
Înlăturat printr-o intervenție BRUTALĂ

Șeful șecției I a DNA este procurorul care coordonează, verifică și uneori anchetează marile dosare de corupție cu politicieni din România. Acesta este miza scandalului revocării procurorului Lucian Papici, cel care împreună cu procuroarea Mariana Alexandru au trimis în judecată cele mai importante dosare de corupție cu politicieni. Revocarea procurorilor Papici și Alexandru a fost dispusă de procurorul general Tiberiu Nițu, la o oră după finalizarea dosarului liderului PSD Liviu Dragnea, cu eludarea regulamentului DNA și cu asumarea politică a premierului Victor Ponta. Premierul l-a pus „sub acuzare” pe procurorul Papici pe motiv că ar fi băsist și a făcut dosare la comandă. Acuzațiile lui Ponta sunt contrazise de Comisia Europeană, care în toate rapoartele pe Justiției afirmă că DNA a investigat imparțial dosarele cu politicieni.

Secția I-a a DNA este secția unde sunt anchetate cele mai sonore dosare de corupție ale instituției. Secția „dosare grele” a fost condusă de către procurorul Lucian Papici, ca șef de secție, și de Mariana Alexandru,ca adjunct. Practic, cei doi au anchetat sau coordonat investigarea unor dosare precum cele ale fostului premier Adrian Năstase, rețeaua Voicu și dosarul Valiza – Gigi Becali.

Mariana Alexandru a fost cea care a anchetat dosarul fostului ministru al Tineretului, Monica Iacob Ridzi, precum și dosarul Trofeul Calității, care a dus la condamnarea la doi ani de închisoare a lui Adrian Năstase. Lucian Papici a coordonat dosarele vameșilor și polițiștilor corupți. A anchetat împreună cu procurorul Bocșan dosarul Portul Constanța. Practic, prin mâna lui au trecut toate doarele de mare corupție din ultimii ani.

Până pe 17 septembrie, această secție a DNA a fost condusă de către Lucian Papici, acesta fiind la al doilea mandat. Pe 17 septembrie, procurorul general Tiberiu Nițu a aprobat solicitarea Codruței Kovesi, procurorul șef al DNA ca Lucian Papici să conducă această șecție până la finalul anului.

Episodul 1: Prima încercare de înlăturare a procurorului Lucian Papici

Înainte ca mandatul procurorului Lucian Papici să expire, conducerea DNA a transmis ministrului Justiției că o soluție pentru secția „Dosare grele” ar fi ca la CSM să fie propusă șefă Marian Alexandru, iar adjunct, Lucian Papici. Adică să se facă rocada între cei doi. Mariana Alexandru a fost până ieri adjuncta lui Lucian Papici.

Surse din cadrul Ministerului Justiției au explicat pentru gândul că ministrul Cazanciuc nu ar fi agreat deocamdată această variantă. În schimb, ministrul ar fi dorit să îl propună pentru conducerea secției pe procurorul Gheorghe Bocșan. Această informație nu a fost însă confirmată oficial. Ministrul Justiției nu a răspuns solicitărilor gândul de a clarifica această situație. Procurorul Gheorghe Bocșan, contactat de gândul, nu a dorit să comenteze acest aspect.

Gheorghe Bocșan a fost procurorul care a anchetat inițial dosarul vicepremierului Liviu Dragnea. Acesta a dus ancheta până la un punct. Dosarul a fost preluat de către procurorul șef, Lucian Papici.  Surse judiciare au relatat pentru gândul că Gheorghe Bocșan ar fi dorit să închidă dosarul lui Liviu Dragnea, exact după ce USL a câștigat alegerile parlamentare. Ministrul Robert Cazanciuc nu a mai oficializat propunerea. Asta însă înainte ca procurorul șef al DNA, Codruța Kovesi să solicite delgarea până în decembrie a lui Lucian Papici.

Episodul 2: Eliminarea procurorilor Papici și Alexandru

Miercuri, 3 octombrie, opinia publică a aflat că dosarul Dragnea a fost finalizat. Asta, în termeni procedurali, înseamnă că procurorul de caz, adică Lucian Papici, a scris rechizitoriul, l-a semnat și l-a transmis mai departe către procurorul ierarhic, adică șeful DNA, Codruța Kovesi. Potrivit proceduri, atuncii când un procuror face un dosar, după ce îl termină, rechizitoriul dosarul trebuie să fie contrasemnat și verificat de procurorul ierarhic. Acestă informație a ajuns la jurnaliști și a fost publicată în jurul orelor 16.

Tot miercuri la ora 17, adică la mai puțin de o oră, procurorul general, Tiberiu Nițu informează DNA că i-a revocat pe Lucian Papici și Mariana Alexandru. Nițu a dispus ca pe funcțiile celor doi să fie delegați Iuliana Bendeac și Viorel Cerbu. Nițu a decis înlăturarea lui Papici de la șefia secției I fără să o consulte le Codruța Kovesi. Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție prevede că delegările în cadrul DNA sunt propuse de șeful instituției și aprobate de procurorul general.

Ponta l-a pus sub acuzare pe Papici pentru „băsism”

Explicația premierul Victor Ponta prentru eliminarea lui Lucian Papici de la șefia secției „Dosare grele” de la DNA a fost aceea că acesta este „băsist”.

„Nu știu cine a fost demis, Papici, marele băsist, morărist. N-a fost demis, i s-a terminat mandatul. Și lui Băsescu îi expiră mandatul, ce facem îi ținem pe toți la nesfârșit? Că moare țara fără ei, să mai facă și ei un dosar. Că șefi din ăștia puși de Băsescu care trebuie să stea încă o sută de ani după ce pleacă el… Stă și el procuror simplu, că nu s-a născut șef. S-a terminat și dosarul, gata, a ajuns la doamna Kovesi. Pa și la revedere. De ce trebuie să-i ținem pe toți băsiștii care au făcut dosare politice după ce le-a expirat mandatul? Eu susțin că Daniel Moraru, cu Papici și cu ai lui au făcut dosare politice anu trecut când au luat oamenii și i-au pus să jure cu mâna pe Biblie pentru că au votat la referendum, sunt dosare de poliție politică. Am spus-o și o spun mereu. Să se supere Macovei și mama lui Macovei”, a spus Ponta la România TV.

Acuzația lui Ponta demontată de Comisia Europeană

În toate rapoartele Comisiei Europene, DNA a fost lăudată. Niciunul dintre rapoartele comisiei nu reține că DNA a făcut dosare la comandă politică. Mai mult CE a constat că DNA a investigat politicieni din toate partidele importante. „DNA a continuat să cerceteze și să aducă în fața instanței cu succes dosare de corupție. Numărul condamnărilor definitive pronunțate pe baza dosarelor instrumentate de DNA s-a dublat în 2012, în comparație cu anul precedent. Acestea au vizat politicieni din toate partidele importante”, se arată în raportul pe justiție al CE

Explicația lui Tiberiu Nițu, contrazisă de proceduri

Procurorul general a explicat într-un comunicat public că l-a revocat pe Lucian Papici și Mariana Alexandru pentru că Ministrul Justiției a trimis la CSM alte două nume de procurori care să fie numiți pe funcții. Adică Robert Cazanciuc a propus ca, pentru viitorii trei ani, șecția I a DNA să fie condusă de procuroarea Iuliana Bendeac și, ca adjunct, Viorel Cerbu. Prin urmare, Nițu susține că Alexandru și Papici au fost revocați pentru a face loc celorlați doi, Cerbu și Bendeac, care ar putea să fie numiți după selecția de la CSM.

Acestă expicația nu se susține, deoarece regulamentul DNA prevde clar că șefii de secție sunt delegați numai la propunerea procurorului șef al DNA. Or, în cazul de față, Kovesi nu a făcut o asemenea propunere. De altfel, nu există un argument juridic pentru care delegarea lui Pappici și Alexandru să fie revocată. Propunerile MJ mai trebuie să fie avizate de CSM și apoi de președintele Traian Băsescu. Delegarea lui Lucian Papici putea să fie menținută fără probleme până în momentul în care ceilalți doi procurori erau numiți oficial prin decret prezidențial.

Miza jocului făcut de premierul Ponta

Prin revocarea lui Lucian Papici de către procurorul general și asumată politic de Victor Ponta, premierul a transmis un puternic semnal în sistemul judiciar că orice procuror poate fi revocat de pe o funcție de conducere sau dat afară de magistratură dacă este incomod.

În era Năstase a mai fost înregistrat un caz similar: eliminarea din magistratură a procurorului Ovidiu Budușan, care a investigat filierele de corupție care duceau către PSD. Budușan a fost exclus din maistratură de Rodica Stănoiu.

Pe de altă parte, premierul Ponta, prin intermediul procurorului general, a demonstrat baronilor locali că are control asupra parchetelor și că oricând poate interveni asupra procurorilor.

Un fapt îngrijorător este acela că disponibilitatea procurorului general de a se implica în astfel de jocuri politice pune sub semnul întrebării funcționarea parchetelor pe zona de anticorupție. Un element important este acela că procurorul general este cel prin mâna căruia trec mandatele de interceptare pe siguranță națională. În unele cazuri, aceste mandate conțin și informații despre doarele de mare corupție. Spre exemplu, senatorul PSD Cătălin Voicu a fost interceptat pe mandate de siguranță națională. Dosarul său a pornit de la un astfel de mandat și apoi în final s-a ales cu o condamnare la șase ani de închisoare.

În cazul Dragnea, intervenția lui Ponta nu a avut efect însă. Dosarul lui Dragnea va fi trimis în judecată la Curtea Supremă. Însă rămâne faptul că un procuror care a investigat un mare dosar de corupție a fost înlăturat de pe funcție exact când a terminat dosarul. 

Inchide