Momentul adevărului pentru Ungaria și Viktor Orbán. Scenarii îngrijorătoare înaintea unor alegeri decisive

Este momentul adevărului pentru Ungaria, dar și pentru controversatul său premier. Ce se va întâmpla atunci când maghiarii vor vota pe 12 aprilie, pro sau contra Viktor Orbán? Ce va urma după aceste alegeri? Sunt două întrebări-cheie care își așteaptă răspunsurile, în timp ce maghiarii se pregătesc să voteze. Etichetată drept pro-rusă, Ungaria condusă de Viktor Orbán se află în fața unui pas decisiv.

Ungaria are, totuși, o istorie lungă și legendară de rezistență față de dominația Moscovei.

• În anul 1956, Ungaria a devenit prima țară din blocul comunist care s-a revoltat împotriva URSS.
• „Tatăl meu și multe mii de oameni ca el au luat armele și au încercat, fără succes, să se elibereze de sub jugul rusesc”, scrie Julius Strauss într-o analiză publicată de Centrul de Analiză a Politicii Europene (CEPA).
• Revoluția a fost înăbușită de tancurile Kremlinului, dar – în 1989 – maghiarii s-au aflat din nou în avangarda mișcării antisovietice.

„În primăvara aceea, au început să «demonteze» Cortina de Fier. Au urmat alegeri libere, iar Armata Roșie a fost dată afară din țară”, continuă Julius Strauss.

„Orbán a acționat pentru a-și consolida poziția definitiv”

Viktor Orbán, amintește Julius Strauss, era una dintre vedetele spectacolului antisovietic de atunci. Viitorul lider al Ungariei vedea populismul ca pe o strategie politică mai reușită decât liberalismul.

„Mulți maghiari deveniseră dezamăgiți de liderii lor neoliberali post-comuniști. În loc de creștere națională, își vedeau tinerii emigrând în Occident.

Bruxelles-ul, pe de altă parte, îi îndemna să primească mii de migranți non-albi în locul lor.

• Când Orbán a început să laude măreția Ungariei și valorile creștine – criticându-i pe liberalii pro-occidentali efeminați – a găsit un public deschis.
• Cum a reușit Orbán să rămână la putere atât de mult timp? Simplu spus, Orbán nu le-a oferit maghiarilor prea multe opțiuni.
• A fost demis din funcție după primul său mandat. Și a jurat că nu va mai permite niciodată să se întâmple asta.

După o victorie zdrobitoare în 2010, Orbán a acționat pentru a-și consolida poziția definitiv”, explică Julius Strauss în analiza publicată de CEPA.

„Chiar și oamenii puternici care calcă în picioare statul de drept au nevoie de sprijin popular”

Orbán a preluat controlul asupra instanțelor, afacerilor de stat și televiziunii și a rescris constituția. Apoi a creat o nouă elită bogată care a deturnat fonduri de stat și a promis credință.

„Bine finanțat, aplaudat de o presă din ce în ce mai pro-guvernamentală, a câștigat alegeri după alegeri.

• Însă chiar și oamenii puternici care calcă în picioare statul de drept au nevoie de sprijin popular.
• Orbán, după ani de zile în care a prezidat o economie stagnantă și o corupție endemică, acum a văzut cum sprijinul său scade.
• Și ce se întâmplă dacă opoziția câștigă?

Liderul opoziției, Péter Magyar – de centru-dreapta, din partidul Tisza – care conduce în prezent cu o diferență de 10 până la 20 de puncte procentuale, ar deveni noul prim-ministru.

Orbán a cheltuit sume mari pe rețelele de socializare pentru a încerca să genereze un sentiment de amenințare iminentă la adresa Ungariei din partea Ucrainei. Și, bineînțeles, Orbán controlează toate pârghiile statului”, punctează Julius Strauss.

„Unele dintre figurile-cheie ale Fidesz ar putea ajunge la închisoare”

Deși este foarte puțin probabil ca Orbán să câștige din nou două treimi din locurile din parlament, este posibil să iasă învingător.

„Cel mai probabil, Tisza va ocupa majoritatea locurilor în noul parlament. Dar s-ar putea ca povestea să nu se încheie aici.

Orbán ar putea pur și simplu să-și instruiască oamenii plasați în posturi-cheie să blocheze încercările maghiare de reformă economică și politică.

• În plus, economia este pe cale să meargă din rău în mai rău. Acest lucru ar putea duce la o scădere rapidă a popularității maghiarului, dacă într-adevăr va deveni prim-ministru.
• Acest lucru ar pregăti terenul pentru o revenire rapidă la putere a Fidesz.

Un al treilea scenariu este că, având în vedere că Orbán a devenit nepopular – unele sondaje îi acordă doar 6% sprijin în rândul tinerilor maghiari – partidul maghiar Tisza va fi cel care va câștiga o majoritate de două treimi.

Dacă Péter Magyar decide apoi să aplice legea cu fermitate, unele dintre figurile cheie ale Fidesz – în special din cercurile de afaceri – ar putea ajunge la închisoare.

Mulți maghiari își doresc acest ultim scenariu și șansa unui nou început. Nu și-ar dori nimic mai mult decât să vadă regimul lui Orbán înlăturat. Însă acest scenariu comportă riscuri”, avertizează Julius Strauss.

„Chiar și ofițerii serviciilor secrete și șefii de secție au contactat opoziția”

Dacă Orbán crede că va pierde totul, s-ar putea – poate cu sprijinul SUA și al Rusiei – să refuze pur și simplu să plece, anticipează Julius Strauss.

„Atunci ar depinde de poporul maghiar să încerce să-l înlăture pe Orbán. Dacă opoziția iese în stradă, ar putea încerca să folosească forța.

• Poliția antirevoltă maghiară, însă, este prost plătită și în mare parte demoralizată.
• Armata este plină de angajați furioși din cauza regimului autocratic, a epurărilor guvernamentale și a alunecării țării pe orbita Moscovei.
• Chiar și ofițerii serviciilor secrete și șefii de secție au contactat opoziția.
• Speră că, dacă nu își vor păstra locurile de muncă, cel puțin vor evita urmărirea penală Péter Magyar câștigă alegerile.

Singura unitate suficient antrenată și echipată pentru a-i zdrobi pe protestatari este forța antiteroristă a lui Orbán, cunoscută sub numele de TEK.

Dar sunt doar 2.500 de membri. Chiar și în rândurile lor se aud zvonuri de nemulțumire”, mai scrie Julius Strauss.

„Indiferent de rezultatul alegerilor, drumul va fi dificil pentru Ungaria”

„L-am apărat mult timp pe Orbán împotriva celor din Europa care îl echivalează cu oameni precum Lukașenko din Belarus sau Erdogan din Turcia”, recunoaște Julius Strauss.

„La urma urmei, Ungaria nu are deținuți politici, iar maghiarii sunt liberi să se exprime cum doresc.

• Însă regimurile autoritare tind să devină mai dure în timp.
• Trebuie doar să te uiți la Rusia, Georgia sau chiar la SUA pentru a-ți da seama că spiritul vremii este, în prezent, de partea populiștilor intransigenți.
• În ultimul deceniu, Orbán i-a îndepărtat pe maghiari de libertățile democratice câștigate cu greu și i-a îndrumat înapoi pe orbita autocratică a Moscovei.

Această schimbare i-a îmbogățit pe câțiva, dar i-a lăsat pe majoritatea maghiarilor săraci și plini de amărăciune. De asemenea, a marcat o victorie semnificativă a politicii externe pentru Kremlin, în războiul său împotriva Occidentului.

Indiferent de rezultatul alegerilor, drumul va fi dificil pentru Ungaria.

Dar pe 15 martie, sute de mii de oameni au mărșăluit prin centrul Budapestei, semn clar că își doresc o schimbare. Ei cred măcar că pot contracara tendința globală, se pot inspira din trecutul lor revoluționar și, în sfârșit, se pot elibera de sub puterea lui Orbán”, încheie Julius Strauss, fost corespondent străin al Daily Telegraph, care scrie și  despre Rusia, Ucraina, Afganistan și Balcani.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Amenințarea Houthi. Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz, „asul” din „mâneca” Teheranului ar putea bloca Bab el-Mandeb. „Șoc fără precedent pentru comerțul global și piețele energetice” 
• Social media, dușmanul Kremlinului. După blocarea Instagram, Facebook, Viber, YouTube și WhatsApp, a venit și rândul Telegram? „Aplicația trebuie închisă, nu poate fi controlată”
• Golful Persic, miză uriașă. Proiecții îngrijorătoare și efect de domino. Foreign Affairs: „Administrația Trump înțelege fundamental greșit strategia energetică a Chinei” 
• „Armura naturală” a Iranului, punctul forte în conflictul cu SUA și Israel. „Orice mișcare militară de invazie, forțată să se îndrepte spre coridoare de tranzit previzibile și înguste”
• Scandal în Sudul Global. Putin, iritat de războiul dintre Afganistan și Pakistan. „Aliați ideologici ai Moscovei în efortul de a construi o lume nouă, multipolară”