MOTIVAREA Tribunalului București în cazul arestării lui Hayssam

Tribunalul București (TB) motivează decizia de arestare preventivă a lui Omar Hayssam prin aceea că inculpatul a părăsit în mod fraudulos teritoriul României și, lăsat în libertate, ar putea încerca din nou să se sustragă urmăririi penale și i-ar putea influența pe ceilalți inculpați.

TB a dat publicității joi motivarea deciziei prin care a dispus arestarea preventivă a lui Omar Hayssam, pe 2 august, în dosarul de delapidare și înșelăciune.

Tribunalul București a reținut în motivare că Omar Hayssam a părăsit în mod fraudulos teritoriul României, iar prin atitudinea adoptată și acțiunile întreperinse „a vizat sustragerea de la urmărire penală și chiar de la judecată, prezența la acest moment nefiind voluntară”.

„Aceste elemente converg, în egală masură, în a contura și riscul repetării unei asemenea conduite în cazul în care nu s-ar dispune arestarea preventivă, existența unor mandate de executare a unor pedepse cu închisoarea emise în baza unor hotărâri judecătorești definitive nefiind de natură a înlătura un astfel de pericol”, arată magistratul TB în motivare, menționând că hotărârile definitive pot fi supuse unei căi extraordinare de atac sau procedurii care vizează rejudecarea după extrădare, reglementată de articolul 522/1 din Codul de procedură penală.

ACTUALITATE Valentin Stan: Există 5 anexe la raportul american. Cea mai scurtă are aproape 300 de pagini, iar cea mai lungă are 1.100 de pagini

06:00

DECLARAȚII EXCLUSIVE România, mai apropiată de dictatură ca niciodată în clasamentul mondial al democrațiilor. Suntem pe ultimul loc în UE, mult sub Ungaria lui Orban. Până și Moldova stă mai bine la capitolul democrație. „Principalul motiv e anularea alegerilor”

06:00

Magistratul care a decis arestarea preventivă a lui Omar Hayssam în dosarul de delapidare a menționat că, dacă sirianul ar fi lăsat în libertate, există riscul ca acesta să îi influențeze pe ceilalți inculpați.

„Instanța apreciază că actele dosarului relevă și riscul ca inculpatul să încerce să îi determine pe ceilalți inculpați să dea declarații de natură a disculpa. Astfel, inculpatul Nasture Mihai (cumnatul lui Hayssam-n.r.) a declarat în cursul urmăririi penale că a fost influențat în depozițiile anterioare, de (…) inculpatul Omar Hayssam, care i-a cerut să nu dea declarații până nu discută cu el, spunându-i totodată ce anume să declare achetatorilor”, se precizează în documentul citat.

Instanța reține de asemenea că lăsarea în libertate a lui Omar Hayssam reprezintă un pericol pentru ordinea publică.
„Faptele inculpatului, ca de altfel atitudinea sa de desconsiderare a valorilor sociale ocrotite, cu urmări nefaste asupra încrederii și stabilității de care trebuie să se bucure mediul economic și de afaceri, neurmate de o ripostă adecvată a societății ar întreține climatul infracțional și ar echivala cu o încurajare tacită atât a făptuitorilor, cât și a altor persoane la săvârșirea unor fapte similare, precum și cu scăderea încrederii populației în capacitatea de ripostă a statului”, se mai arată în motivarea instanței.

Omar Hayssam a fost arestat preventiv în dosarul de înșelăciune și delapidare, potrivit deciziei luate, pe 2 august, de Tribunalul București, prin care a fost admisă propunerea în acest sens formulată de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT

Aceeași măsură preventivă a fost luată în cazul lui Mohamad Omar – fratele lui Omar Hayssam.

Hotărârea instanței poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel București.

Omar Hayssam a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT, în acest dosar, în octombrie 2012, alături de fratele lui, Mohamad Omar, cumnatul său, Mihai Nasture, și doi parteneri de afaceri, Viorel Vasile Mafteucă și Doina Farladanschi, fiind acuzați de înșelăciune și delapidare.

Mai multe imobile, terenuri și instalații industriale, precum și peste un milion de euro sunt puse sub sechestru de către procurorii DIICOT, în acest dosar.

Omar Hayssam a fost condamnat definitiv, în lipsă, în trei dosare, la 20 de ani, 16 ani și, respectiv, trei ani, pentru răpirea celor trei jurnaliști, înșelăciune în cazul „Volvo” și fraude în cauza „Foresta Nehoiu”.

În dosarul „Foresta Nehoiu”, Omar Hayssam a fost condamnat definitiv de către instanța supremă, în iunie 2010, la trei ani de închisoare, după ce instanțele inferioare dispuseseră achitarea lui și a celorlalți inculpați.

Însă, dosarul se rejudecă doar pe latură civilă, la Curtea de Apel București. La termenul de joi al dosarului, magistrații Curții de Apel București au amânat judecarea din cauza lipsei de procedură privind citarea lui Omar Hayssam și au dat termen pe 30 septembrie.

Omar Hayssam a fost trimis în judecată în 14 octombrie 2005 și condamnat definitiv, în lipsă, în 20 februarie 2008, la 20 de ani de închisoare pentru implicarea în răpirea jurnaliștilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian, în martie 2005, la Bagdad.

În noiembrie 2012, instanța supremă l-a condamnat definitiv pe Omar Hayssam la 16 ani de închisoare în dosarul „Volvo”, în care a fost acuzat că a înșelat patru firme cu 1,6 milioane de euro, de la care a luat în leasing mai multe utilaje, trimise în Siria și Egipt la firmele controlate de el.

Hayssam este judecat și pentru trecerea frauduloasă a frontierei de stat, alături de frații acestuia, Mukhles și Mahmoud, și de omul de afaceri Mustafa Tartoussi. În acest dosar, în 8 octombrie 2012, Omar Hayssam a fost condamnat de Curtea de Apel Oradea la doi ani de închisoare cu executare pentru trecerea frauduloasă a frontierei, în timp ce Mustafa Tartoussi, Mukhles și Mahmoud Omar, acuzați că i-ar fi înlesnit fuga din țară, au fost achitați. Sentința nu este definitivă, fiind atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța a stabilit următorul termen în dosar la 12 septembrie.

El mai are două dosare deschise de DIICOT, cel pentru înșelăciune și delapidare în care a fost arestat preventiv pe 2 august, iar al doilea, pentru spălare de bani, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni.

Hayssam este vizat și într-un dosar de la Direcția Națională Anticorupție (DNA), privind privatizarea IPRS Băneasa, cauza vizând depunerea mai multor înscrisuri false referitoare la experiența și capacitatea financiară a firmei reprezentate de sirian, pentru a putea participa la procedură.

Arestat preventiv în aprilie 2005, Omar Hayssam a fost eliberat din motive medicale după un an, pentru ca, la 30 iunie 2006, acesta să fugă din țară.

Omar Hayssam a fost predat Poliției Române în dimineața zilei de 19 iulie.

Catalina Cocolos, [email protected]