Departamentul Social
02.11.2019
Știri

Noi cazuri de rujeolă au fost confirmate în ultima săptămână în cinci județe / Un nou studiu relevă că poate declanșa amnezia sistemului imunitar

Noi cazuri de rujeolă au fost confirmate în ultima săptămână în cinci județe / Un nou studiu relevă că poate declanșa amnezia sistemului imunitar
Încă 15 cazuri de rujeolă au fost confirmate în ultima săptămână, în cinci județe din România. Numărul total al îmbolnăvirilor a ajuns la 18.517, anunță Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile.

Numărul total de cazuri confirmate cu rujeolă în România raportate până vineri, 1 noiembrie, este de 18.517, dintre care 64 de decese.

În ultima săptămână, au fost raportate șase cazuri nou confirmate în Brașov, patru în Timiș, trei în Caraș-Severin și câte un caz în Mureș și Sălaj.

Rujeola (pojarul) este o boală infecțioasă care adesea duce la complicații. Astfel, potrivit Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, din patru persoane care fac rujeolă, una are nevoie de spitalizare, iar pentru unul din 1.000 de bolnavi de rujeolă, boala este mortală.

Rujeola induce „amnezie” sistemului imunitar. Ce dezvăluie noul studiu 

Virusul care provoacă rujeola are capacitatea de a șterge memoria sistemului imunitar, lăsând organismul vulnerabil în fața unor boli de care anterior era protejat, potrivit rezultatelor a două studii recente, citate de cnn.com.

Cele două studii, apărute în publicațiile Science și Science Immunology, au stabilit că virusul înalt contagios și potențial fatal poate induce sistemului imunitar o așa-numită „amnezie”, eliminând anticorpii care protejau organismul de alte boli.

Cercetători de la Harvard Medical School din SUA, autorii studiului apărut în Science, au prelevat mostre de sânge de la copii, înainte și după ce s-au îmbolnăvit de rujeolă. În cazul a 73% dintre pacienți, virusul a eliminat 11% dintre anticorpii protectori din organism, făcându-i vulnerabili în fața unor boli la care anterior fuseseră imuni.

Este vorba despre anticorpi formați în urma administrării unor vaccinuri contra unor infecții diverse, de la gripă la tuberculoză. Acesta este motivul pentru care epidemiile de rujeolă pot cauza o creștere a numărului cazurilor de alte maladii grave.

Potrivit autorilor studiului, pacienții care supraviețuiesc rujeolei își vor recăpăta în cele din urmă imunitatea pierdută, dar doar dacă vor fi expuși din nou la acele maladii, caz în care organismul generează din nou anticorpi protectori.

„Echipa a arătat în premieră că rujeola readuce sistemul imunitar uman la starea imatură a bebelușilor, limitând capacitatea de a răspunde unor infecții noi”, se arată și într-un comunicat de presă al cercetătorilor de la Wellcome Sanger Institute din Marea Britanie, autori ai studiului publicat în Science Immunology.

Virusul rujeolei, tipic uman, este înalt contagios – 9 din 10 persoane neimunizate din apropierea persoanei infectate se vor îmbolnăvi – și trăieste în căile respiratorii superioare ale pacientului. Se răspândește pe calea aerului, prin tuse și strănut, și poate supraviețui până la două ore în spațiul în care bolnavul s-a manifestat. O altă persoană se poate infecta dacă respiră aerul contaminat sau atinge suprafața infectată.

Virusul poate provoca febră, tuse, rinoree, conjunctivită, erupție cutanată. Efectele sunt mai severe în cazul persoanelor vulnerabile, precum copiii suferind de malnutriție sau pacienții cu deficiențe ale sistemului imunitar.

Cele două noi studii reliefează încă o dată importanța vaccinării. O singură doză de vaccin poate oferi o eficiență de 93% în prevenirea rujeolei. Două doze, recomandate de obicei în multe țări, oferă o eficiență de 97%.

Potrivit cercetătorilor de la Harvard, dacă un pacient se îmbolnăvește de rujeolă, ar trebui să își refacă toate vaccinurile anterioare pentru a preveni instalarea „amneziei” în sistemul imunitar.

Anul acesta s-au raportat mai multe epidemii de rujeolă peste tot în lume, chiar și în țări unde virusul fusese raportat ca eradicat.

Epidemia de rujeolă poate fi și o consecință a mișcării anti-vaccinare, dar și a unor legi promulgate în unele țări prin care se elimină obligația de a vaccina copiii.

Inchide