ONG-uri: Autoritățile române folosesc atentatul din Franța pentru a restrânge drepturile fundamentale

Organizațiile semnatare ale unui comunicat remis, joi seară, agenției MEDIAFAX își exprimă „îngrijorarea cu privire la insistența cu care instituțiile abilitate ale statului re-propun acum, în regim de urgență, un pachet de măsuri de supraveghere generalizată care încalcă drepturile omului”.

„Reamintim că acest presupus ‘vid legislativ’ este de fapt cunoscut de instituțiile statului de peste 3 luni. Deci solicitarea ca grupul de lucru inter-instituțional să analizeze în regim de urgență pentru astăzi, 8 ianuarie 2014, respingerea de către Curtea Constituțională a legii stocării datelor de trafic ale utilizatorilor de telefonie și internet reprezintă o măsură aberantă, care perpetuează greșelile trecutului și îngrădește drepturile fundamentale, în locul unei analize profesioniste, aprofundate, care să includă toți actorii din societate interesați de subiect. Remarcăm, încă o dată, că atât sectorul privat, cât și cel al societății civile sunt ignorate de autoritățile statului atunci când iau decizii pe aceste subiecte”, se mai arată în comunicatul semnat de APADOR-CH, Miliția Spirituală, ActiveWatch, Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI), Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Asociația Geo-spațial.org, Fundația Ceata și Asociația Interactive Advertising Bureau România (IAB România).

În opinia acestor ONG-uri, agenda ședinței convocate pentru vineri la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) nu ține cont de câteva aspecte esențiale. „Franța, exemplul invocat care a declanșat această ‘agitație’ instituțională locală, beneficiază de numeroase legi de combatere a terorismului (inclusiv păstrarea datelor de trafic sau de înregistrare a cartelelor pre-pay) dar, cu toate acestea, nu a putut preîntâmpina atentatele de la Paris din data de 7 ianuarie 2015. Mai mult, politicieni francezi de marcă se dovedesc mai cerebrali, respingând ‘ideea unei legislatii dictate de emoție’ „, amintesc, astfel, reprezentanții organizațiilor neguvernamentale.

REACȚIE Raluca Turcan îi cere demisia lui Sorin Grindeanu de la șefia Camerei Deputaților

10:47

APĂRARE Președintele Nicușor Dan merge la Kiev, la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est

10:39

ONG-urile mai spun că orice nouă lege specifică de păstrare a tuturor datelor de trafic are șanse mari să fie contrară drepturilor fundamentale, în timp ce furnizorii de comunicații oricum rețin date de trafic în scop comercial. „Accesul la acestea se poate face prin simpla clarificare a art. 152 din Codul de procedură penală”, se mai arată în comunicat, cu referire la prevederile privind obținerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice sau furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului, altele decât conținutul comunicațiilor, și reținute de către aceștia.

Reprezentații societății civile sunt de părere, în același context, că „decizia Curții Constituționale de respingere a pachetului „Big Brother” datează din iulie 2014, prin urmare ‘urgența’ invocată nu reprezintă altceva decât folosirea tragediei franceze drept pretext pentru propulsarea unor agende legislative de securitate care ignoră drepturile fundamentale”.

„Orice ordonanță de urgență în acest domeniu, unde se afectează în mod direct drepturile fundamentale, ar fi neconstituțională conform art. art.115 alin.(6) din Constituția României. O tragedie nu trebuie să fie transformată într-un pretext pentru îngrădirea libertăților și ocolirea unor decizii ale Curții Constituționale”, se menționează în finalul comunicatului.

Ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a convocat pentru vineri, ora 9.00, la sediul instituției pe care o conduce, o ședință comună a Grupului Interministerial Strategic pentru prevenirea și combaterea macrocriminalității și a Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență.

Convocarea a fost făcută în contextul atacurilor teroriste din Franța.

„Ca urmare a dinamicii situației de securitate la nivelul Uniunii Europene și în zonele de interes strategic ale României, precum și pentru dezvoltarea capabilităților pe linia intervenției în situațiile speciale de urgență, viceprim-ministrul pentru securitate națională, ministrul afacerilor interne, Gabriel Oprea, a convocat vineri, 9.01.2015, la ora 9.00, la sediul Ministerului Afacerilor Interne, o ședință comună a Grupului Interministerial Strategic pentru prevenirea și combaterea macrocriminalității și a Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență”, precizează Ministerul Afacerilor Interne (MAI), într-un comunicat remis joi seară.

Ședința va avea pe ordinea de zi două puncte. Primul vizează „prezentarea situației de securitate la nivelul Uniunii Europene și în zonele de interes strategic ale României”, iar al doilea, „necesitatea asigurării instrumentarului normativ necesar structurilor din domeniul securității naționale, în vederea prevenirii și combaterii terorismului și a criminalității de mare anvergură, respectiv proiectul de lege privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului, proiectul de lege privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice, precum și platforma comună de monitorizare și plată on-line a amenzilor la regimul circulației pe drumurile publice”.

Procurorul general al României, Tiberiu Nițu, a declarat joi că trebuie păstrat un echilibru între drepturile omului și secretul corespondenței, însă prioritar este dreptul la viață, chiar dacă ajunge să fie îngrădit dreptul la comunicare.

„Cu siguranță trebuie păstrat un echilibru între drepturile omului, dreptul la corespondență, la comunicare, de a nu te imixtiona, autoritate a statului, și de a nu îngrădi astfel de drepturile. Dar, pe de altă parte, haideți să spunem că și dreptul la viață este tot dreptul persoanelor, este dreptul nostru, al tuturor, și atunci, între dreptul la viață și dreptul la secretul corespondenței, bineînțeles alegem dreptul la viață, chiar cu diminuare sau cu îngrădirea, în limite legale bineînțeles și cu respectarea procedurilor legale, a dreptului la corespondență și comunicare”, a spus Nițu.

Procurorul general al României a subliniat faptul că, în urma incidentelor din Franța, instituțiile statului vor avea o altă perspectivă asupra Legii „Big Brother” și a Legii cartelelor pre-pay.

„Cred că, în actualul context, și celelalte instituții implicate în elaborarea actelor normative, în promulgare, în controlul asupra constituționalității vor avea o opinie puțin schimbată. (…) Dacă un titular de abonament este identificat, dreptul lui nu a fost în niciun fel încălca. Atunci de ce cel care ia o cartelă preplătită ar fi ilegal să fie identificat?”, a spus Tiberiu Nițu, referitor la faptul că judecătorii Curții Constituționale au stabilit că Legea „Big Brother” încalcă legea fundamentală.

Anterior, procurorul general al României a declarat că, în contextul atacului din Paris, comis împotriva săptămânalului satiric Charlie Hebdo, că legile privind cartele preplătite și retenția datelor ar putea constitui, dacă le-am avea, instrumente potrivite pentru a preveni actele de terorism.

Întrebat dacă se impune o nouă lege, pe modelul legii privind reținerea datelor generale, cunoscută drept Legea „Big Brother”, dar care a fost contestată și declarată neconstituțională, procurorul general al României a spus că nu vrea să facă aprecieri sau comparații cu alte legi, dar consideră că se impune adoptarea unor acte normative eficiente, care să poată constitui instrumente foarte bune pentru a putea preveni actele de terorism.

Procurorul general al României a mai spus că, pentru a acționa ferm împotriva teroriștilor și pentru a putea preveni actele de terorism, nicio măsură nu este disproporționată.

Legea 82/2012, cunoscută drept legea „Big Brother”, prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă și mobilă și de internet să rețină, timp de șase luni, anumite date ale abonaților, care să fie trimise, la cerere, autorităților din domeniul siguranței naționale pentru acțiunile de prevenire, cercetare, descoperire și urmărire a infracțiunilor grave. Curtea Constituțională a decis, în 8 iulie 2014, că Legea „Big Brother” este neconstituțională.

Douăsprezece persoane au murit, iar alte 11 au fost rănite, miercuri, într-un atac comis de indivizi înarmați cu arme automate și lansatoare de rachete, la sediul parizian al revistei satirice Charlie Hebdo. Printre victime se numără directorul publicației, Stéphane Charbonnier (Charb), și alți trei cunoscuți caricaturiști – Jean Cabut (Cabu), Bernard Verlhac (Tignous) și Georges Wolinski (Wolinski).