Operațiunea „Secretizați dosarele penale”: Cine vrea să ascundă cauzele de corupție de ochii opiniei publice

Redactor:
Biro Attila
Operațiunea „Secretizați dosarele penale”: Cine vrea să ascundă cauzele de corupție de ochii opiniei publice
Dosarele penale ar putea fi secretizate. CSM va emite un nou ghid pentru presă.

CSM a publicat în această săptămână propunerile pentru modificarea ghidului care reglemetează relația dintre jurnaliști și instanțe. Potrivit documentelor publicate de CSM, o pate dintre judecători cred că mass-media nu mai trebuie să aibă acces la rechizitoriile dosarelor sau la referatele cu propunerile de arestare preventivă. Cea mai categorică opinie a fost exprimată de Curtea de Apel Cluj care susține secretizarea dosarelor penale.

CSM a publicat pe site-ul instituției propunerile făcute de judecători si procurori privind relația cu presa. Aceste propuneri vizează modificarea ghidului privind relația dintre sistemul judiciar și mass-media. În principal CSM trebuie să decidă când și ce documente din dosarele penale ar trebui să fie publice.

Din propunerile contabilizate se desprind două curente de opinie. Astfel, unii judecători și procurori sunt de acord ca presa să poata intra în posesia informațiilor din dosarele penale, cu mențiunea ca informațiile și documentele care ajung în presă să fie mult mai atent gestionate. Celălalt curent de opinie, reprezentat în special de Curtea de Apel Cluj, susține că accesul presei la documentele și informațiile unui dosar penal trebuie limitat drastic.

Cel mai disputat aspect referitor la relația dintre jurnaliști și instanțe/parchete este legat de accesul la documente precum rechizitoriile dosarelor, adică documentul care rezumă probatoriul dosarului și în care procurorii își explică acuzarea. Pe actualul ghid care a fost constant modificat, parchetele au eliberat copii sau extrase ale rechizitoriilor. În aceeși situațiie sunt și documente precum referatele procurorilor cu propunerile de arestare preventivă. Un astfel de referat conține acuzațiile procurorilor în faza incipentă a dosarului și motivul pentru care anchetatorii cred că suspectul trebuie să fie arestat.

Varianta agreeată de către cele mai multe instanțe este următoarea: „La cerere, reprezentanților mass-media le pot fi eliberate extrase sau fotocopii ale rechizitoriului, soluțiilor de netrimitere în judecată sau de renunțare la urmărirea penală, ale acordurilor de recunoaștere a vinovăției sau ale actelor prin care au fost luate următoarele măsuri procesuale: începerea urmăririi penale, continuarea urmăririi penale față de suspect, punerea în mișcare a acțiunii penale, luarea măsurilor preventive care intră în competența procurorului, luarea măsurii reținerii și sesizarea instanței competente în vederea luării măsurii arestului la domiciliu sau a arestării preventive, după asigurarea protecției datelor cu caracter personal și eliminarea pasajelor referitoare la conținutul unor probe, dacă din prezentarea sau analizarea acestora rezultă informații prin a căror divulgare se încalcă dreptul la respectarea vieții private sau se periclitează desfășurarea procesului penal”.

Textul formulat în acești termeni este similar cu prevederea din ghidul vechi. În baza acestei prevederi, parchetele sau instanțele au furnizat jurnaliștilor documentele dosarele penale. Singura diferență față de vechea reglementare fiind aceea că au fost introduse noi acte procedurale rezultate din prevederile Noului Cod Penal și cel de Procecdură Penală.

Parchetul General condus de Tiberiu Nițu a avut însă o altă variantă. În opinia Parchetului General, soluțiile de clasare nu ar mai trebui să fie publice. Asta înseamnă că soluțiile de Neîncepere a Urmăririi Penale să fie secretizate. Reamintim că Parchetul General a dispus Neînceperea Urmăririi Penale privind plagiatul comis de premierul Victor Ponta. În plus, Parchetul General a mai propus și ca documentele dosarelor penale scrise de procurori să nu mai fie transmise către presă de parchete, ci de către instanțe. În acest caz mai intervine un alt element: procedura de cameră preliminară care, potrivit noului cod, este nepublică, astfel că perioada în care un jurnalist afla sau primește acces la un dosar, ar putea fi foarte lungă.

În schimb, Curtea de Apel Cluj a transmis CSM că presa nu trebuie să aibă acces la dosare și susține secretizarea totală a cauzelor penale. „S-a apreciat că acest articol va trebui înlăturat complet având în vedere caracterul nepublic al urmăririi penale cât și faptul că procedurile în fața judecătorului de drepturi și libertăți și a celui de cameră preliminară se desfășoară în cameră de consiliu, în condiții nepublice. Se transmite doar un comunicat de presă în cazurile în care există un interes public deosebit. Această soluție se impune și în cazul   încheierii cu inculpatul a unui acord de recunoaștere a vinovăției, pentru că, se apreciază, că și în acestă situație, inculpatul trebuie protejat față de interesul media”, a transmis Curtea de Apel Cluj.

În schimb, o parte a instanțelor din România au fost de acord că în cazul judecării cererilor de arestare preventivă nici un document să nu fie eliberat presei. În schimb, au fost și instanțe care au explicat că documente precum referatul cu propunerea de arestare preventivă pot fi eliberate presei. În schimb, în unanimitate, judecătorii și procurorii au admis că în procedura de cameră preliminară presa nu trebuie să aibe acces la documente. Camera preliminară este o instituție nouă în dreptul penal. În esență, camera preliminară definește procedurile inițiale ale dosarului după ce o cauză este trimisă în judecată de procurori.

Asta înseamnă că, în această fază, judecătorii decid dacă actul de acuzare este corect conceput și decid dacă pot începe judecata pe fond. Fără prea multe explicații, în Noul Cod de Procedură Penală, camera preliminară a fost declarată nepublică, adică deși toate dosarele penale sunt publice o bună bucată de timp, ele se vor judeca în secret departe de ochii presei.

Cum erau publicate până acum rechizitoriile și stenogramele

Până acum, în baza ghidului de colaborare presă – magistrați și în baza legii 544/2001, presa avea acces la documente precum: rechizitorii, referate cu propuneri de arestare, sentințe judecătorești. Jurnalistul formula o cerere la instanță sau parchet prin care solicita aceste documente. După ce datele cu caracter personal precum CNP-ul, adresa erau anonimizate, parchetul sau instanța transmitea documentul. În cazul referatelor și a rechizitoriilor, acestea erau transmise presei după trimiterea la instanță a acestor documente. Acum, potrivit articolului din noul cod expus mai sus magistrații ar putea interpreta că aceste documente nu mai pot fi publicate și că dacă ar face asta la rândul lor ar putea fi cercetați penal și sancționați.

Codul de Procedură spune că dosarele penale sunt publice

Articolul 277 din Codul Penal și prevederile legate de procedura de cameră preliminară intră în contradicție cu prevederile din Codul de Procedură Penală care spun că toate dosarele se judecă în sedințe publice și doar în cazul în care judecătorul în anumite condiții dispune altfel. „(1) Ședința de judecată este publică, cu excepția cazurilor prevăzute de lege. Ședința desfășurată în camera de consiliu nu este publică”, prevede articolul 352 al Noului Cod de Procedură Penală. Astfel că după ce un dosar trece de procedura de cameră preliminară, adică unde judecătorul analizează rechizitoriul, după ce judecă toate cererile avocaților, etc, faza audierilor de martori, a dezbaterilor pe fond sunt publice.  Până în acest punct însă toate dosarele vor fi secretizate și numai judecătorii vor știi de ce anume este acuzat un inculpat.

O altă problemă o ridică și  art 277  al Codului Penal care spune „dezvăluirea, fără drept, de mijloace de probă sau de înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală, înainte  de a se dispune o soluție de netrimitere în judecată ori de soluționare definitivă a cauzei” reprezintă o infracțiune. După procedura de cameră preliminară rechizitoriul dosarului este citit în ședință publică la care are acces și presa. Astfe că pe baza acestei prevederi judecătorii ar putea decide secretizarea dosarelor pentru a nu pune procurorii de ședință în situația de a comite o infracțiune. Asta în condițiile în care un rechizitoriu conține referiri la înscrisurile oficiale și probele dosarului penal.

Ministerul Justiției susține secretizarea totală a dosarelor penale

Interpretarea Ministerului Justiției condus de Robert Cazanciuc este aceeași, că magistrații nu pot oferi presei nici un fel de informații sau documente din cadrul cauzelor penale. MJ spune că publicarea acestor informații ar prejudicia principiul prezumției de nevinovăție.

„Prin această reglementare se urmărește împiedicarea funcționarilor să prezinte public mijloace de probă ( declarații de martori, expertize, înregistrări audio-video, procese verbale de redare a conținutului unor convorbiri înregistrare etc.) dintr-un proces penal în curs de desfășurare în scopul de a nu transforma prezumția de nevinovăție într-o prezumție provizorie de vinovăție până la soluționarea cauze. În plus, aprecierea unei probe, indiferent de conținutul acesteia, poate duce adesea la concluzii eronate atâta timp cât nu este evaluată în raport de întregul probator al dosarului pentru a-i stabili astfel legalitate, relevanța și forța probatorie – de exemplu o interceptare telefonică din conținutul căreia rezultă cu certitudine comiterea unei infracțiuni poate fi declarată nelegală dacă pe parcursul procesului se dovedește că nu a fost autorizată sau că este falsificată; o mărturie care ulterior este dovedită ca fiind mincinoasă, va induce în mod inevitabil ideea de vinovăție, iar uneori nu mai poate fi schimbată nici măcar prin prezentarea verdictului oficial de nevinovăție constat de autoritățile judiciare „, se arată în interpretarea Ministerului Justiției.

Ce spune Constituția României

O astfel de interpretare e de natură a limita dreptul la informare publică. Asta în condițiile în care  Constituția României ocrotește accesul liber la informații de interes public. ARTICOLUL 31 al Constituției spune următoarele:”[(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit”. Acest principiu este perfect aplicabil în special în dosarele de corupție. Aceste dosare sunt toate de interes public pentru că privesc în mod direct interesul public. Dosarele de corupție vizează fondurile publice, vizează politicieni aleși de cetățeni, vizează funcționari publici.

Primele efecte ale Noului Cod Penal pe cazurile Cosma și Rădulescu

Un exemplu clar al efectului Noului Cod Penal care limitează accesul la informații publice este cazul Vlad Cosma. DNA a cerut Parlamentului încuviințarea arestării preventive. Dacă până acum presa avea acces la referatul trimis de parchet, acum acesta a fost secretizat. Dacă până acum deputații din comisia Juridică a Camerei Deputaților primeau câte o copie a documentului acum ei au putut doar consulta acest referat în prezența unor funcționari.

Un alt exemplu este cel al deputatului Cătălin Rădulescu. Acesta este investigat de DNA. În urmă cu două săptămâni procurorii au efectuat o serie de percheziții care îl vizau, însă în comunicatul DNA numele său a fost anonimizat, motivul fiind tocmai acela că nu există o intepretare a CSM asupra a ce informații sunt publice.

Cum relatează presa despre corupție în SUA și Germania

În SUA presa are acces la mare parte din documentele dosarelor penale. Spre exemplu, în cazul fostului guvernator al  Illinois, Rod Blagojevich procurorii și judecătorii au publicat chiar ei rechizitoriul dosarului. Guvernatorul fiind acuzat de corupție, inclusiv că a vrut să vândă scaunul de senator lăsat liber Obama după ce a devenit președinte. În toate cazurile cu impact media presa are acces la documente incusiv interceptări. 

În Germania, de regulă, după trimiterea în judecată rechizitoriul este citit în ședința publică la care presa are acces liber. În cazurile importante procurorii organizează conferințe de presă în care își prezintă cazul. Transcripturile înregistrărilor telefonice nu sunt transmite presei, dar presa poate asista la ședintele de judecată în care acest tip de probe sunt prezentate.

Vestea care zguduie scena politică! Președintele ar fi divorțat în mare secret de soția lui
FOTO. Cum arată acum fosta soţie a lui Mădălin Ionescu! Îşi înnebuneşte admiratorii cu imagini...
A vrut să facă o glumă și a intrat la duș peste soția lui cu...
Fosta soție a lui Mădălin Ionescu face senzație pe internet. Fotografiile care șochează
Mama lui Gigi Becali s-a infectat cu coronavirus! Ce a făcut patronul lui FCSB, după...
Dan Voiculescu ia calea bisericii. Decizie ULUITOARE pentru patronul trustului Intact
Ţară care anunţă oficial că se confruntă cu al treilea val al pandemiei de coronavirus:...
Vestea care zguduie scena politică! Președintele ar fi divorțat în mare secret de soția lui
A vrut să facă o glumă și a intrat la duș peste soția lui cu...
Supriză de PROPORȚII după ce a fost reconstruită fața unui CĂLUGĂR medieval. „Seamănă mult prea...
EXCLUSIV: Ce i se întâmplă acum primarului PNL, după ce și-a filmat fiica dezbrăcată, în...
Divorțul anului în showbiz! După 3 ani au pus punct
Ce simtome are bruceloza, noua epidemie izbucnită în China. Bacteria a scăpat dintr-un laborator
Alimentul care îți otrăvește ficatul. TOP 15 mâncăruri de evitat dacă ai ficatul gras
Descoperă România cum nu ai mai văzut-o. Destinaţii de vacanţă magice la doi paşi de...
Este oficial: Românii pot lua 50.000 de euro gratis de la stat pentru a-şi deschide...
Inchide