Pariu cu bătaie lungă. Cum încearcă SUA să folosească forțele kurde din Iran și Irak împotriva ayatollahilor. „După eșecul blitzkrieg-ului iranian, urmează Planul B al Washingtonului”

După eșecul blitzkrieg-ului iranian, „planul B” al Washingtonului ar putea fi să recruteze forțe kurde în lupta împotriva regimului de la Teheran – nu doar kurzii iranieni, ci și pe cei din Irakul vecin, se arată într-o analiză publicată de The Insider, semnată de Karyna Olykova. Dar nu va fi ușor.

• Autoarea analizei precizează că există diviziuni ideologice profunde între diferitele grupuri kurde, „iar neîncrederea lor generală față de Statele Unite, după decenii de trădare, nu va ajuta cauza administrației Trump”.
• În cele din urmă, este foarte puțin probabil ca eforturile kurde să se dovedească decisive în Iran, dar asta nu înseamnă că Casa Albă se va abține de la a încerca să-i recruteze pe kurzi în lupta sa.

SUA, fără un plan de rezervă în Iran, la fel ca Rusia în Ucraina

Războiul purtat de SUA și Israel împotriva Iranului reflectă un alt război – cel pe care Rusia îl poartă împotriva Ucrainei.

„În primul rând, armata americană și conducerea sa politică, la fel ca cea a Rusiei în 2022, par să nu fi avut niciun plan de rezervă în cazul în care adversarul ar refuza să capituleze în primele zile.

În al doilea rând, anturajul președintelui american Donald Trump, la fel ca și cel al lui Vladimir Putin, este ocupat să inventeze eufemisme pentru a portretiza un război în toată regula ca fiind ceva mai puțin sângeros și periculos decât ceea ce este în realitate.

Acolo unde rușii au venit cu operațiuni militare speciale, americanii vorbesc despre operațiuni de luptă limitate.

Și, așa cum Putin a apelat odată direct la ucraineni pentru ajutor în răsturnarea liderilor lor, Trump se bazează acum pe kurzii iranieni și irakieni, sperând că participarea lor va schimba cursul luptelor.

Șansele ca kurzii să răspundă apelului său sunt în mod clar mai mari decât cele pe care Putin le-a avut cu ucrainenii – dar chiar dacă kurzii încep să urmeze instrucțiunile americane, acest lucru tot nu ar fi suficient pentru a garanta o victorie a SUA”, explică Karyna Olykova.

„Pe hârtie, un astfel de plan pare destul de simplu”

Planul american ar implica lansarea unei revolte de către unități kurde înarmate de Statele Unite și acoperite de forțele aeriene americane, menite să preia controlul asupra provinciilor nord-vestice ale Iranului (cele populate predominant de kurzi), în speranța de a-i inspira pe alți cetățeni ai Republicii Islamice să ia armele împotriva ayatollahilor.

„Pe hârtie, un astfel de plan pare destul de simplu. Însă implementarea acestuia va fi împiedicată de o serie de factori pe care Casa Albă preferă să nu-i menționeze în declarațiile sale oficiale.

• În primul rând, Coaliția Forțelor Politice din Kurdistanul Iranian este o alianță formată în grabă, după reprimarea sângeroasă a protestelor antiguvernamentale de către regim, în iarna anului 2025.
• Aceasta este formată din partide și grupuri care nu sunt întotdeauna prietenoase între ele și care au adesea agende conflictuale.
• Reprezentanții acestor forțe și-au exprimat dorința de a lăsa deoparte diferențele de opinie pentru a înlocui regimul cu un guvern secular și democratic și pentru a stabili autonomia națională kurdă în Iran.
• Cu toate acestea, lunga și adesea sângeroasa istorie a conflictelor dintre membrii coaliției ar putea complica serios colaborarea lor.

Pentru început, cele șase forțe din cadrul Coaliției sunt extrem de diverse din punct de vedere ideologic. Printre acestea se numără partide naționaliste care sunt înclinate să coopereze cu Statele Unite și Israel, dar există și grupuri comuniste care consideră cele două puteri nu ca aliați, ci ca ocupanți imperialiști.

În prezent, naționaliștii din Partidul Democrat din Kurdistanul Iranian și-au unit forțele cu marxiștii din grupul Komala, un grup de facțiuni comuniste.

În anii 1980 și 1990, însă, aceste entități au purtat un adevărat război unele împotriva altora, soldat cu sute de morți de ambele părți. Naționaliștii sunt convinși că comuniștii au provocat conflictul și nu i-au iertat niciodată pentru asta”, amintește Karyna Olykova.

„Trump dezbate potențialele beneficii ale unei intervenții a kurzilor iranieni cu baza în Irak”

Cel mai probabil, continuă Karyna Olykova , Trump i-a contactat pe liderii kurzilor irakieni în încercarea de a obține permisiunea pentru luptătorii iranieni de a trece granița și se pare că acordul a fost acordat.

„Comandanții unităților kurde iraniene din Irak și-au declarat disponibilitatea de a ataca ținte din Iran în viitorul apropiat.

Între timp, Trump dezbate potențialele beneficii ale unei intervenții a kurzilor iranieni cu baza în Irak.

• Există însă probleme. Numărul și nivelul de pregătire al luptătorilor kurzi iranieni sunt insuficiente pentru a obține o victorie militară, ceea ce înseamnă că luptătorii kurzi din Irak, mult mai numeroși și experimentați, trebuie cumva aduși în luptă.

• Mai multe instituții media americane s-au grăbit chiar să relateze că kurzii irakieni trecuseră deja granița pentru a participa la războiul împotriva Teheranului.
• Cu toate acestea, oficialii din Kurdistanul irakian au negat astfel de știri, afirmând că nicio persoană înarmată nu a trecut granița.

Mai mult, autoritățile irakiene desfășoară forțe de frontieră suplimentare în zonele adiacente Iranului – probabil pentru a preveni trecerile neautorizate”, mai scrie Karyna Olykova.

„Americanii vor fi tentați să folosească aceste forțe în războiul împotriva Iranului”

Relatările despre o invadare a Iranului de către kurzii irakieni din presa pro-republicană sunt într-adevăr doar iluzii, nu realitate.

Este bine cunoscut în SUA faptul că miliția kurdă irakiană, Peshmerga, este o forță mult mai mare și mai capabilă decât grupurile kurde iraniene.

„Peshmerga numără cel puțin 150.000 de luptători, iar majoritatea au o experiență de luptă relativ recentă în lupta împotriva ISIS.

Mai devreme sau mai târziu, este aproape sigur că americanii vor fi tentați să folosească aceste forțe în războiul împotriva Iranului dacă nu se atinge niciun punct de cotitură în viitorul apropiat.

• Însă Peshmerga, la fel ca grupurile kurde iraniene, nu reprezintă o armată centralizată.
• Două clanuri principale, Barzani și Talabani, concurează de mult timp pentru influență în Kurdistanul irakian, fiind reprezentate de Partidul Democrat din Kurdistan și Uniunea Patriotică din Kurdistan.

Tensiunile dintre cele două clanuri sunt atât de serioase încât au declanșat chiar și un război civil în Kurdistanul irakian în anii `90.

Problemele miliției kurde irakiene nu se limitează la loialitatea lor față de diferite clanuri și partide. Peshmerga include unități de yazidiți , creștini (asirieni și armeni) și yarsaniți , care se confruntă adesea cu disprețul din partea colegilor kurzi musulmani.

Diferențele confesionale afectează, de asemenea, negativ eficiența în luptă a formațiunilor Kurdistanului irakian. Din când în când, apar chiar rapoarte despre dezertări în masă din Peshmerga de către membri ai minorităților etnice și religioase care nu sunt dispuși să tolereze umilința din partea kurzilor”, arată Karyna Olykova în analiza publicată de The Insider.

Monarhie versus republică

Un alt potențial obstacol, explică Karyna Olykova, este neîncrederea față de kurzi din partea unor părți ale opoziției iraniene.

Șahul ereditar al Iranului, Reza Pahlavi, care își exprimă deschis dorința de a recupera tronul luat de la tatăl său în 1979, acuză partidele și grupurile kurde de separatism și de colaborare cu regimurile ayatollahilor și ale lui Saddam Hussein.

„În critica sa la adresa forțelor kurde (pe care le numește vag „câteva grupuri separatiste”), Pahlavi merge până la a promite că se va ocupa de ele folosind armata iraniană odată ce va deveni comandantul suprem al acesteia.

Coaliția Forțelor Politice din Kurdistanul Iranian a răspuns la aceste declarații subliniind că monarhia din Iran este represivă și brutală.

Kurzii și-au exprimat, de asemenea, îndoiala că iranienii ar fi dispuși să se întoarcă sub conducerea unei dinastii pătate de crime împotriva propriului popor.

• Având în vedere toate aspectele, s-ar putea concluziona că nu există – și nici nu existat vreodată – o armată kurdă unificată capabilă să învingă forțele ayatollahilor.
• Kurzii au motive să nu aibă încredere în Statele Unite, în opoziția iraniană și chiar unii în alții.
• Unii dintre ei simpatizează cu Republica Islamică Iran, în timp ce alții continuă să viseze la crearea unui Kurdistan independent, cel puțin parțial, pe teritoriul iranian.

Este puțin probabil ca Washingtonul să aibă un remediu pentru a depăși decenii de nemulțumiri și dezacorduri acumulate suficient pentru a consolida partidele și grupurile kurde fragmentate într-o forță capabilă să înfrunte armata regulată a Iranului.

Cu toate acestea, absența unui astfel de remediu nu garantează în niciun fel că Washingtonul îi va lăsa în pace pe kurzi și nici că va abandona încercările de a câștiga războiul folosind asistența lor armată”, încheie Karyna Olykova.

Sursa foto colaj main – Profimedia Images

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Se reaprinde flacăra războiului în Yemen? Rebelii Houthi „au degetele pe trăgaci”, dar încă nu au intervenit în apărarea „sponsorului” Iran. 3 scenarii îngrijorătoare sunt deja pregătite 
• Războiul din Iran continuă, China și Rusia joacă „la așteptare”. Strategie comună pe termen lung sau interese diferite în „laboratoarele” lui Putin și Xi? 
• „Companiile fantomă”. Firmele rusești plasate sub sancțiuni continuă să alimenteze „mașina de război” a Rusiei lui Putin. Contracte cu 6000 de exportatori străini, 4000 au sediul în China 
• Necunoscuta „Taiwan”. Cum beneficiază China de epuizarea resurselor SUA în „mlaștina” din Orientul Mijlociu. „Este, pur și simplu, scandalos”
• Iranul, hărțuit cibernetic la toate nivelurile. În 2011, malware-ul Stuxnet a distrus centrifuge nucleare. În 2026, până și o aplicație populară de rugăciune a fost „întoarsă” împotriva regimului / Cum răspunde Teheranul