PF Daniel: Toți românii, instituțiile și cultele religioase avem datoria să cultivăm darul unității

„Pentru toate binefacerile Marii Unirii, aducem astăzi mulțumire lui Dumnezeu Cel preaslăvit în Sfânta Treime și pomenim cu recunoștință pe toți eroii români care s-au jertfit pentru libertatea, unitatea și demnitatea poporului român. Este semnificativ faptul că Sfânta Treime este hramul catedralelor din marile orașele transilvănene care au militat pentru Unire: Sibiu, Blaj, Alba-Iulia și Arad, deoarece Sfânta Treime devenise simbolul dorinței de unitate într-un singur stat al celor trei mari provincii românești: Țara Românească, Moldova și Transilvania. Astăzi, toți cetățenii României, toate instituțiile statului și toate cultele religioase avem datoria să păstrăm și să cultivăm darul unității naționale ca fiind un simbol al demnității poporului român, obținut cu multe jertfe de vieți omenești și multe eforturi spirituale și materiale, spre binele României și bucuria românilor de pretutindeni”, spune PF Daniel în mesajul trimis cu ocazia zilei de 1 Decembrie.

Patriarhul mai spune că Biserica Ortodoxă Română a sprijinit Marea Unire, fiind împreună cu poporul în toate eforturile sale de cultivare a conștiinței naționale și de afirmare a dorinței de unitate națională, în toate provinciile românești, dar mai ales în Transilvania, Basarabia și Bucovina.

EXTERNE Înainte de întâlnirea cu Donald Trump, lidera opoziției din Venezuela, Maria Corina Machado, a fost primită de Papa Leon al XIV-lea la Vatican

18:16

ULTIMA ORĂ Radu Miruță reacționează la acuzațiile de plagiat la adresa ministrului Justiției: „Ca ministru trebuie să dai dovadă de cea mai înaltă rigoare”

18:05

„Biserica a fost activă în lucrarea de unire, implicându-se în realizarea acestui ideal prin ierarhi cărturari, preoți și diaconi patrioți, profesori de teologie și studenți în teologie, aceștia având talent oratoric, putere de convingere și de mobilizare, dar și prin călugări sau călugărițe care au îngrijit soldații răniți, prin mănăstiri și parohii care au organizat colecte de bani și de alimente, toți împreună încurajând moral și ajutând material pe luptătorii români pentru libertate și unitate națională”, a continuat Patriarhul României, subliniind că slujitorii BOR au participat alături de soldații români la Primul Război Mondial.

El a precizat că, în timpul războiului, mai mult de 250 de preoți ortodocși români au însoțit trupele pe câmpurile de luptă în calitate de confesori militari. Unii dintre ei au murit pe front, alții au fost luați prizonieri și deportați. Peste 200 de călugări și călugărițe au activat ca infirmieri în diferite spitale de campanie sau pe front, unii murind la datorie, din cauza tifosului exantematic. Sute de preoți au fost anchetați, jefuiți sau alungați din parohiile lor de către inamic, alții au murit împușcați în teritoriile ocupate de trupele germane. În Transilvania, 150 de preoți au fost aruncați în închisorile maghiare, unii fiind condamnați la moarte sau la ani grei de închisoare. Alți peste 200 de preoți au fost deportați în vestul Ungariei, în județul Șopron, unde au trăit în condiții inumane până la eliberarea lor în 1919 de către trupele române, relatează PF Daniel.

În ceea ce privește evenimentul însuși al Marii Uniri de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, între cei 1.228 de delegați oficiali din Adunarea Națională Constituantă au fost și mulți slujitori ai Bisericii. Cele două biserici românești din Transilvania (ortodoxă și greco-catolică) au fost reprezentate la Alba Iulia prin cinci episcopi, patru vicari, zece delegați ai consistoriilor (consiliilor eparhiale) ortodoxe și ai capitulilor greco-catolice, 129 de protopopi, câte un reprezentant al institutelor teologice-pedagogice și câte doi reprezentanți ai studenților teologi, la care se adaugă numeroși alți preoți sosiți în fruntea păstoriților lor, veniți să pecetluiască dorința de veacuri a strămoșilor români de a trăi neasupriți, într-o singură țară.

În Marele Sfat al națiunii române, ca și în Consiliul Dirigent, au fost aleși, de asemenea și slujitori ai Bisericii, iar episcopul ortodox român de Caransebeș, Miron Cristea, viitorul Mitropolit Primat (1919) și apoi Patriarh al României Mari (1925), și episcopul greco-catolic de Gherla, Iuliu Hossu, au fost aleși în delegația de patru persoane care a prezentat Actul Unirii Regelui Ferdinand, la București, a mai spus PF Daniel.

Patrairahul BOR își exprimă în închiere omagiul și recunoștința față de cei care au luptat pentru înfăptuirea Marii Uniri.

„La aniversarea a 97 de ani de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918, dorim să exprimăm omagiul și recunoștința cuvenite tuturor făuritorilor actului măreț al istoriei noastre pentru care au luptat moșii și strămoșii noștri, știind că unirea tuturor provinciilor românești într-un stat român unitar a fost încoronarea multor eforturi jertfelnice, spirituale și materiale, de afirmare a conștiinței naționale și a dorinței de unitate națională”, spune Patriarhul în încheierea mesajului de 1 Decembrie.

Marți, de Ziua Națională a României, potrivit tradiției bisericești și hotărârii Sfântului Sinod, în catedralele eparhiale, bisericile parohiale și mănăstirești din țară și străinătate, precum și în paraclisele școlilor de teologie ortodoxă, la Sfânta Liturghie vor fi pomeniți eroii neamului românesc care acum 97 de ani au înfăptuit unitatea națională a românilor și va fi oficiată slujba de Te Deum.

La Catedrala patriarhală, Te Deum-ul de Ziua Națională a României va fi oficiat, după Sfânta Liturghie, de la ora 12.00.

De asemenea, în București, la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol, de la ora 8.00, va fi oficiată o slujbă de pomenire a eroilor români care au luptat pentru apărarea țării, credinței, libertății, unității și demnității naționale, anunță Patriarhia.