Plângere la DIICOT împotriva lui Paszkany și Apostu pentru mită, înșelăciune, spălare de bani

Acționarii majoritari ai Polus Real Estate au depus o plângere penală la DIICOT și la Poliția Cluj-Napoca împotriva omului de afaceri Arpad Paszkany, a unor consilieri locali și a fostului primar Sorin Apostu, pentru fraudă, mită, înșelăciune, spălare de bani și falsificarea de documente.

Directorul Polus Real Estate, Csiszer Lajos, a declarat, marți, într-o conferință de presă, că plângerea penală a fost depusă împotriva persoanelor „care au luat ilegal și fără voia acționarilor majoritari decizia de reconversie a unui proiect de construire a unui cartier într-unul de construire a unui parc fotovoltaic, care a adus firmei un prejudiciu de 30 de milioane de euro”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„Acționarii majoritari ai Polus Real Estate au depus, în 14 mai 2012, o plângere penală la DIICOT și la Poliția municipiului Cluj-Napoca împotriva persoanelor care au luat, în 2010, ilegal și fără voia acționarilor majoritari, decizia de reconversie a proiectului de construire a Cartierului Tineretului în cel de parc fotovoltaic, împotriva conducerii Consiliului Local Cluj-Napoca, a lui Paszkany Arpad, a primarul de atunci (Sorin Apostu – n. r.), a fostului administrator al Polus Real Estate, Sebok Betty. S-a depus plângerea, dar nu știm în ce stadiu este dosarul. Dacă au fost infracțiuni, acestea s-ar fi putut organiza de către un fel de grup. Plângerea vizează suspiciuni de fraudă, mită, spălare de bani, înșelăciune, falsificarea documentelor, abuz de putere. În urma reconversiei, prejudiciul Polus Real Estate este de 30 de milioane de euro”, a spus Csiszer.

EXCLUSIV „Scandalul merdenelelor” este aur curat și pentru celelalte afaceri din Piața Amzei. Cafenelele au cel mai mult de câștigat: „Și eu fac spumă rece cu margarină”

06:00

ALARMANT Numărul divorțurilor crește de la an la an, în timp ce tot mai puțini tineri aleg să spună „Da”. Un psiholog explică fenomenul în exclusivitate pentru Gândul

06:00

El a explicat că, în 12 ianuarie 2007, Consiliul Local Cluj-Napoca a semnat un partneriat public-privat cu Polus Real Estate care prevedea construirea unui cartier rezidențial, Cartierul Tineretului, prin înființarea unei companii numite SC Cartierul Tineretului SRL, cu o perioadă de funcționare limitată la cinci ani.

„Asociații acestui SRL erau Consiliul Local Cluj-Napoca (51 la sută) și Polus Real Estate (49 la sută). Aceasta din urmă este o companie deținută de către Sándor Demján și Sándor Nyúl, cu un pachet de acțiuni majoritar, de 87 la sută. Restul acțiunilor sunt deținute de persoana privată Pászkány Árpád, cu o cotă de 13 la sută”, a spus directorul Polus Real Estate.

Csiszer a afirmat că, în urma crizei economice, proiectul de construire a Cartierului Tineretului a fost stopat, iar fostul administrator al Polus Real Estate Sebok Betty a decis, în 2010, începerea procedurilor privind reconversia proiectului imobiliar cu unul care prevederea construirea unui parc fotovoltaic, fără aprobarea acționarilor majoritari ai firmei.

„Transformarea unui cartier rezidențial într-un parc fotovoltaic s-a făcut fără acordul acționarilor majoritari ai Polus Real Estate și contrar voinței acestora, de către persoane care nu aveau dreptul să reprezinte compania în fața administrației locale. Fără a-i consulta pe acționarii majoritari, atât administratorul, cât și alte persoane împuternicite de către acestea, fără niciun mandat valabil legal, au hotărât reconversia proiectului și cesiunea cotei-părți de 49 la sută deținută de Polus Real Estate în SC Cartierul Tineretului SRL către Green Energy Napoca SRL, companie controlată de Pászkány Árpád”, a spus Csiszer Lajos.

El a adăugat că, în urma deciziei de reconversie a proiectului imobiliar, compania controlată de Pászkány Árpád a vrut să creeze un proiect de energie verde pe un teren aflat în proprietatea firmei SC Cartierul Tineretului SRL, „împotriva acordului acționarilor, fără o despăgubire proporțională și fără nicio procedură de achiziție publică”.

„Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat, în decembrie 2010, proiectul de hotărâre privind reconversia proiectului Cartierul Tineretului în parc fotovoltaic și a încetat discuțiile cu Polus Real Estate privind execuția proiectului imobiliar Cartierul Tineretului în noile condiții de pe piață, intrând într-o procedură al cărei scop de bază era realizarea proiectului Green Energy Napoca SRL. La 1 iulie 2011, Consiliul a aprobat modificarea contractului de parteneriat și a renunțat la dreptul său de preempțiune în favoarea companiei Green Energy SRL”, a afirmat directorul Polus Real Estate.

În octombrie 2011, acționarii majoritari Polus Real Estate i-au cerut fostului viceprimar László Attila încetarea colaborării dintre Consiliul Local și Green Energy Napoca SRL și să acționeze pentru recuperarea cotei-părți de 49 la sută aparținând adevăratului partener privat, Polus Real Estate.

Csiszer a subliniat că acționarii Polus Real Estate vor să continue proiectul de construire a Cartierului Tineretului.

„Avem pretenția să construim, să investim în imobile. Fondurile au fost și sunt suficiente și pregătite”, a spus el.

Prim-procurorul DIICOT Cluj, Mircea Hrudei, a declarat, marți, corespondentului MEDIAFAX că plângerea penală depusă de Polus Real Estate „este în curs de soluționare”.

„Este vorba de mai multe fapte”, a spus Hrudei.

Ceremonia de punere a pietrei de temelie a Cartierului Tineretului a avut loc în 30 mai 2008, în prezența primarului Emil Boc și a omului de afaceri Paszkany Arpad.

Cartierul Tineretului era un proiect imobiliar prevăzut să se dezvolte pe un teren cu o suprafață totală de 203 hectare, situat pe Dealul Sf. Gheorghe, între Bulevardul Muncii și Fânețele Someșeni din Cluj-Napoca. Pe lângă cele aproape 6.000 de unități locative preconizate, din care 384 erau locuințe sociale care ar fi trebuit predate cu titlu gratuit către Primăria Cluj-Napoca, în cadrul proiectului ar fi urmat să fie făcute și alte investiții, precum creșă, grădinițe, școală generală și liceu, centre medicale, spital, patru lăcașe de cult, servicii urbane și administrative: primărie, poliție, oficiu poștal, bancă, centru comunitar, pompieri, magazine, galerii, centre comerciale, dar și un hypermarket. Valoarea estimată a investiției depășea 510 milioane de euro.