Poliția Română își face birou de „profiling”, după model FBI. Viitorul arestului la domiciliu și al brățărilor de supraveghere, după noul Cod Penal

Nou-înființatul Serviciu de analiză comportamentală din IGPR îi va ajuta în special pe polițiștii de la Direcția de Investigații Criminale și va fi compus din psihologi, sociologi și polițiști judiciariști cu mare experiență în cazurile de mare violență, a mai spus Tobă, la finalul bilanțului Poliției Române pe anul 2013.

Polițiștii care vor face parte din acest nou birou de profiling vor fi antrenați și vor primi expertiză de la FBI, care au dezvoltat foarte mult această componentă a muncii de investigare, a mai spus Petre Tobă. Profilurile psihologice create de acest Serviciu central al Poliției vor fi folosite în special în cazurile care implică violența, pentru a stabili similarități în ce privește faptele infractorilor.

Șeful Poliției a vorbit și despre schimbările provocate de intrarea în vigoare a noilor coduri penale asupra muncii polițiștilor. Tobă a spus că la nivelul tuturor unităților centrale de poliție din țară s-au înființat birouri de supraveghere judiciară, care au atribuția de a verifica respectarea noilor măsuri preventive neprivative de libertate, pe care judecătorii le pot impune după noile coduri penale. În aceste birouri nou înființate lucrează aproximativ 500 de polițiști.

STATISTICĂ România a înregistrat peste 20 de milioane de pasageri transportați pe calea aerului în primele nouă luni ale anului

23:02

ULTIMA ORĂ Se oprește din nou apa în Câmpina, la nici 24 de ore de când a fost reluată furnizarea

22:39

În prezent, doar 9 persoane se află în arest la domiciliu, după sentințe primite în baza noului Cod Penal. Polițiștii au obligația de a verifica periodic dacă aceste persoane își respectă obligațiile judiciare impuse de judecători. „Poliția nu efectuează o pază a domiciliului”, a explicat Petre Tobă.

Poliția Română are la dispoziție și o nouă aplicație informatică prin care se ține evidența persoanelor care au fost condamnați la pedepse ce nu implică încarcerarea. În evidențele Poliției se află în această situație, până în prezent, 238 de persoane.

Petre Tobă a dat de înțeles că, deocamdată, pedepsele penale care implică brățările electronice de supraveghere purtate de inculpați nu au un viitor în România. Deși au apărut știri în care se vorbea de faptul că instanțele au dispus astfel de pedepse, iar Poliția nu a avut la dispoziție brățările respective, șeful Poliției a declarat că până acum nu există nicio sentință judecătorească în acest sens.

„Sistemul electronic de supraveghere nu este o măsură obligatorie. Instanța poate să dispună, dar până în prezent nu a fost dispusă o asemenea măsură de către instanțe, pentru că nu există un cadru legal”, a spus Tobă.

Șeful Poliției a arătat că nici la nivel european acest sistem de supraveghere electronică nu funcționează uniform, în sensul că în 16 state este folosit, în 5 state nu există prevederi legale pentru el, iar în alte 6 state s-a considerat că nu este eficient din punct de vedere bugetar.

Tobă a dat exemplul unui stat european care a cheltuit 80 de milioane de euro în perioada 2003-2010, pentru a supraveghea cu brățări electronice 14 deținuți. Șeful Poliției a explicat că în prezent se caută soluții, împreună cu Administrația Națională a Penitenciarelor, pentru a evita astfel de situații.