Politizarea numirii procurorului general are ca efect decizia în favoarea lui Benyatov

Modificările Codului de Procedură Penală de anul trecut – cu privire la competența procurorului de a dispune și prelungi măsuri preventive – a lăsat loc de "portițe procedurale" prin care Vadim Benyatov să poată părăsi România, înainte de finalizarea dosarului său.

Reglementarea care a provocat dispute juridice pe marginea competenței magistraților care pot dispune prelungirea interdicției de a nu părăsi localitatea este articolul 145. Potrivit acestor prevederi, prelungirea se dispune de procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, fiecare prelungire neputând să depășească 30 de zile.

Constituția statuează că procurorul este magistrat, așadar nu ar putea exista nici o problemă dacă acesta dispune măsuri preventive, care oricum pot fi contestate în fața judecătorului.

VIDEO EXCLUSIV După 5 ani cu Nicușor Dan la primărie, bucureștenii speră ca noul primar să se țină de cuvânt: „Să ne dea căldură și apă caldă. Ne-am săturat de promisiuni”

06:00

1 AN DE LA ANULARE 5 decembrie. Ziua dinaintea „furtunii politice”. Mesaj-cheie al secretarului de stat american Antony Blinken, miting anti-Georgescu și pro-Europa în Piața Universității

06:00

Problema principală e mult mai "sus". "Cheița" succesului de luni al avocaților lui Vadim Benyatov este legislația privitoare la felul în care se accede la funcția de procuror general al României, postul ocupându-se, la propunerea ministrului Justiției, încă de pe vremea Monicăi Macovei.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului(CEDO) a sancționat în mai multe cauze această situație, printr-o motivație simplă: un procuror nu poate fi magistrat imparțial atâta timp cât procurorul general este propus de ministrul Justiției, care face parte din Guvern și care ajunge în funcție pe criterii politice. În consecință, mergând în jos pe cale ierarhică, toate deciziile procurorilor pot fi bănuite de influență politică, abia căpătatul statut de magistrat fiind astfel extrem de vulnerabil.

Această inadvertență e veche și bine cunoscută și chiar în curs de modificare la Senat. În 18 mai, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat aviz favorabil privind modificarea articolui 54 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

CSM a avizat favorabil proiectul de lege cu amendamentul ca șefii parchetelor să fie numiți de președintele României, la propunerea Secției de procurori a Consiliului. (Mediafax)