Ponta, la Curtea Supremă, după ce a promis „să spună adevărul”: „Cunoșteam sistemul de SMS-uri folosit de USL la Referendum; cunoșteam și felul în care funcționează”

Președintele PSD, premierul Victor Ponta, a afirmat în fața instanței că a cunoscut sistemul de sms-uri aplicat de USL la referendumul din 2012 și modul de funcționare a aplicației, dar că aceasta consemna doar prezența și date din procesul-verbal, nu indica și numărul de voturi cu „Da” sau „Nu”.

El a arătat că, încă de la alegerile prezidențiale din 2009, PSD a decis să aibă un sistem de verificare a prezenței electorale, cum au avut și alte partide, PDL fiind primul partid cu un astfel de sistem.

„Când am devenit președinte PSD, am decis să avem acest sistem, folosit prima dată de PSD la alegerile locale din iunie 2012, apoi la toate tipurile de scrutin, inclusiv la cel din noiembrie 2014, la fel ca alte partide”, a spus Ponta, în fața instanței.

Întrebat dacă a participat la ședința Comitetului Executiv de partid care a aprobat acest sistem, Ponta a spus că, inițial, în ședința USL a fost decis ca persoanele responsabile de campania pentru referendumul din 2012 să fie Liviu Dragnea (din partea PSD) și Eduard Hellvig (din partea PNL, actualul director al Serviciului Român de Informații), precum și ca sediul comun de campanie să fie cel din Kiselleff, datorită condițiilor logistice mai bune.

Întrebat în continuare dacă în ședințe a fost prezentată totuși aplicația, Ponta a spus că, ulterior, în ședințele fiecărui partid au fost puse în aplicare deciziile comune.

„Cunoșteam aplicația și funcționarea, cu sms-uri de la reprezentanții noști în secții și date încărcate în soft”, a spus Ponta, adăugând că principala condiție în baza căreia USL a aprobat acest sistem a fost ca astfel să fie verificată doar prezența la vot, așa cum procedau și alte partide, sistemul permițând și transmiterea rezultatelor din procesele verbale consemnate în secțiile de votare, după închiderea urnelor, o „numărătoare paralelă” efectuată de asemenea de toate partidele, extrem de apropiată de rezultatele oficiale.

Întrebat dacă prin această aplicație erau transmise, în timpul zilei, și voturile cu „Da” sau „Nu”, Ponta a răspuns că nu, afirmând că, în timpul zilei, sistemul permite doar transmiterea prezenței la vot, fiind imposibil ca rezultatul să fie cunoscut în timpul votului.

Președintele PSD, premierul Victor Ponta, a venit la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), pentru a fi audiat în dosarul Referendumului, el declarând că vrea să spună adevărul în acest dosar și că a dorit să vorbească și în fața procurorului, dar acesta nu l-a acceptat.

„Vreau să spun adevărul. Am vrut să-l spun în fața procurorului și procurorul nu m-a acceptat”, a spus Ponta, la intrarea în sediul ICCJ.

Cu puțin timp înaintea lui Ponta, la ICCJ au venit și miniștrii Liviu Dragnea și Mircea Dușa.

Duminică, Ponta preciza că se va prezenta în fața instanței și va explica faptul că, bazat pe informațiile avute ca lider de partid și premier, nu a făcut nimeni în 2012 vreo schemă de fraudare

„Voi spune adevărul și numai adevărul, și anume că, din toate cunoștințele pe care le-am avut ca lider de partid și prim-ministru, nu a făcut nimeni în 2012 vreo schemă de fraudare, ci chiar au venit 7,4 milioane de români să voteze pentru demiterea lui Traian Băsescu. Că nu s-a întâmplat, e o poveste pe care nu cred că mai trebuie să o redeschidem acum, dar aici vorbim de responsabilități penale și o să spun ceea ce știu, ceea ce mă va întreba instanța, avocații sau proccurorul, și voi spune doar adevărul”, a spus Ponta, duminică.

Instanța supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul „Fraudă la referendum”, în care au fost trimiși în judecată Liviu Dragnea și alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale”.

Anchetatorii susțin că Dragnea a fost susținut în fraudarea referendumului de 74 de președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt. Aceștia au fost trimiși în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.

„Infracțiunile reținute în sarcina persoanelor implicate în desfășurarea procesului de votare – președinți și membri ai secțiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei și-au încălcat atribuțiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât și liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora și introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obținute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanței.

Ovidiu Bărbulescu, [email protected]