Președintele instanței supreme, despre decizia CEDO: În 6 luni nu se poate rezolva ce nu s-a rezolvat în 20 de ani

„Este problema Executivului să asigure locurile de detenție de o asemenea manieră astfel încât să asigure un trai decent deținuților. Din păcate, printre criteriile de aplicare a pedepsei nu se enumeră și existența sau nu a numărului suficient de locuri în penitenciar. Pentru prezentarea unui calendar, cred că este un termen suficient, dar având experiența și hotărârii pilot anterioare în care inițial se fixase un termen de 18 luni pentru soluționarea problemei retrocedărilor în care de la acea dată Guvernul și Legislativul neputând adopta în termenul stabilit anumite măsuri, s-a solicitat o amânare a acestui termen, o prelungire a acestui termen, lucru care s-a obținut în cele din urmă. În șase luni se poate face un plan, dar sunt destul de sceptică în ceea ce privește rezolvarea finală a acestei probleme. Prima condamnare a existat în 2003, acum suntem în 2017 și nimic spectaculos nu s-a întâmplat. Mi-e greu să cred că în 6 luni se va putea schimba radical sistemul din penitenciare. În ministrul Justiției și în ministerul Justiției am foarte mare încredere și la modul cel mai sincer, dar trebuie să fiu o tipă realistă și să realizez că în șase luni nu se poate rezolva ce nu s-a rezolvat în 20 de ani”, a declarat președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Cristina Tarcea, la sediul CSM.

CEDO a constatat că situația din închisorile din România contravine Convenției Europene pentru Drepturile Omului și cere statului român ca în termen de șase luni să prezinte un calendar precis pentru punerea în aplicare a măsurilor adecvate pentru rezolvarea problemelor semnalate.

PACE ÎN UCRAINA NYTimes: Iată ce conține Planul de pace negociat în 20 de puncte pentru Ucraina

00:05

CONTROVERSĂ Caramitru se dezlănțuie pe Facebook în urma amânării de la CCR: „Ori la bal, ori la spital. Buba cu puroi trebuie spartă”

22:11

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului decide să amâne, înainte de adoptarea măsurilor necesare la nivel național, toate cazurile similare la adresa României.

Conform deciziilor CEDO, România va trebui să plătească despăgubiri morale și cheltuieli de judecată, după ce instanța europeană a fost sesizată de patru reclamanți, în legătură cu condițiile din închisorile din România. Statul român va plăti prejudicii morale în valoare de 16.000 de euro celor patru și 1.850 de euro cheltuieli de judecată.

Aceștia au denunțat condițiile de detenție din penitenciarele din Gherla, Aiud, Oradea, Craiova, Târgu-Jiu, Rahova, Tulcea, Iași și Vaslui. Ei a denunțat în special suprapopularea, lipsa luminii naturale, plimbarea zilnică scurtă și lipsa activităților recreative, condițiile de salubrizare fiind de asemenea inadecvate, lipsa unor programe socio-culturale și educaționale sau cursuri profesionale, fiind și ele o sursă de depresie și umilire.

Condițiile din închisorile din România rămân în continuare aspre și nu întrunesc standardele internaționale, potrivit raportului anual privind Drepturile Omului al Departamentului american de Stat.

În luna martie, Guvernul român a adoptat noi reglementări pentru închisori și pentru perioada de detenție premergătoare proceselor, în scopul aducerii legilor în conformitate cu legislația penală, aflată în vigoare din anul 2014. Potrivit cifrelor oficiale, suprapopularea închisorilor nu întrunește standardul Comitetului Consiliului European pentru Prevenirea Torturii, de aproape patru metru pătrați destinați fiecărui prizonier. În iulie 2016, în pușcăriile din România erau deținute 28.278 de persoane, deși închisorile aveau spațiul necesar numai pentru 18.826 dintre acestea. În timp ce s-au remarcat anumite îmbunătățiri precum reparații și reamenajare, îndeosebi în spațiile deja existente, condițiile rămân în continuare aspre în cadrul sistemului de detenție. În iulie 2016 au izbucnit mai multe proteste, acestea răspândindu-se la aproape jumătate din închisorile statului român, față de condițiile aspre de trai. Protestatarii au făcut greva foamei, au ars saltele și au aruncat cu sticle în gardieni.

Potrivit rapoartelor Administrației Naționale a Penitenciarelor, în primele opt luni ale anului 2016, 58 de persoane au murit în închisorile românești, trei dintre aceștia sinucigându-se, iar restul din cauza unor boli și afecțiuni de sănătate.

În aprilie 2016, Guvernul a adoptat un plan de investiție ce ar fi trebuit să se întindă până în anul 2023, pentru îmbunătățirea condițiilor de trai și crearea de spații suplimentare în închisorile din România. Planul a fost adoptat pentru a evita o decizie a Curții Europene pentru Drepturile Omului ce putea sista toate cazurile legate de condițiile de trai din închisori până când situația sistemică urma să fie remediată.

Potrivit unui raport al Asociației Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România, un anumit număr al închisorilor din România nu oferă asistență medicală suficientă, calitatea mâncării este proastă și uneori aceasta este insuficientă.