Președintele Iohannis a promulgat Legea privind procedura insolvenței persoanelor fizice

În calitate de for decizional, Camera Deputaților a adoptat, pe 20 mai, în unanimitate, proiectul Legii insolvenței persoanelor fizice, care prevede ca orice cetățean aflat în incapacitate de plată a datoriilor, nu din vina sa, să își poată reeșalona datoriile pe baza unui plan de redresare financiară pe o perioadă de cinci ani.

Toate grupurile parlamentare au susținut acest proiect inițiat de deputatul PSD Ana Birchall și de alți 153 de parlamentari.

Deputatul PSD Ana Birchal a spus atunci că este o „istorie legislativă”, fiind prima dată când cetățenii vor avea o lege a insolvenței persoanei fizice.

DOCUMENT EXCLUSIV Sorin Grindeanu i-a scris ministrului Dragoş Pîslaru: „Vă rog să-mi transmiteți cât mai urgent lista cu proiectele legislative PNRR”

12:58

FLASH NEWS Raport: Ucraina tranzitează sume uriașe de bani prin România. Ministerul Finanțelor: Cel mai probabil, scopul este de spălare de bani

12:57

„Proiectul are la bază studii din 12 state și este rezultatul dezbaterilor purtate încă din martie 2014 cu toate instituțiile implicate. Legea va fi un ajutor real pentru românii de bună-credință sufocați de datorii”, a mai spus Birchall.

Deputatul PSD Ciprian Nica a apreciat că este o inițiativă „sută la sută a PSD”, cu sprijinul Guvernului și al instituțiilor.

Deputatul PNL Ioan Cupșa a spus, însă, că PNL votează acest proiect de lege pentrui că este „o inițiativă eminamente liberală”, care este pe rolul Parlamentului încă din 2010.

La rândul său, deputatul PNL Andreea Paul a arătat că tema insolvenței persoanelor fizice a apărut pe fondul crizei francului elvețian și la presiunile PNL.

„Tema a apărut pe fondul crizei fancului elvețian și la presiunile Partidului Național Liberal. PNL va vota pentru această lege, dar să nu luăm din efortul Ministerului de Justiție pentru a face practicabil acest proiect de lege. Presiunea pusă în dezbaterea parlamentară de PNL a contat mult și a condus la adoptarea acestui proiect”, a susținut Andreea Paul.

Deputatul UDMR Mate Andras a spus că și UDMR susține această lege, pentru că este „utilă”.

Potrivit prevederilor adoptate, de această lege va beneficia orice debitor de bună-credință care are „un necaz financiar”, nu din vina sa, acesta putând să își reeșaloneze datoriile, pe baza unui plan de redresare, pe o perioadă de cinci ani. În momentul în care își deschide procedura de insolvență, debitorul nu mai poate fi executat silit și este stopată orice penalitate sau majorare de întârziere.

„Orice debitor de bună-credință care are un necaz financiar independent de voința sa, din momentul în care își deschide procedura insolvenței persoanei fizice nu mai stă cu grija că va fi executat silit sau că rămâne pe drumuri, deci executarea silită este reglementată ca o excepție, nu ca o regulă. Un debitor de bună-credință, dacă are anumite datorii și consideră că se poate redresa financiar și este în necaz financiar fără vina sa, poate, în baza unui plan de rambusare care se poate întinde pe cinci ani, cu posibilitatea prelungirii pentru încă un an, să își reeșaloneze aceste datorii astfel încât să nu fie executat silit. În momentul deschiderii procedurii de insolvență nu mai sunt acumulate datorii la datorii, penalități la penalități la o rată bancară. Orice penalitate, majorarea de întârziere se stopează automat”, a explicat Ana Birchall prevederile legii.

Proiectul mai prevede că orice debitor care după 90 de zile de la data scadentă a unei datorii știe că nu mai poate să își achite aceste datorii poate să ceară intrarea în insolvență și, în felul acesta, să se poată redresa financiar în baza acestui plan de rambursare, a mai spus ea.

„Avem două proceduri: atunci când debitorul nu are nicio șansă să se redreseze poate solicita lichidarea sau își poate reeșalona datoriile, pe baza planului de rambursare pe care îl propune, sub supravegherea și consultanța unui administrator al procedurii desemnat de o comisie de insolvență. Acest admnistrator poate fi dintre practicienii în insolvență, avocați, notari sau executori judecătorești. Cheltuielile în procedura de rambursare sunt prevăzute în planul de rambursare, iar cheltuielile de demarare a acestei proceduri sunt suportate de la bugetul de stat”, a mai arătat Birchall.