Primăria Sectorului 4, obligată să autorizeze ansamblul rezidențial din Parcul Tineretului

Proprietara terenului din strada Pridvorului nr. 28, aflat pe una dintre laturile Parcului Tineretului, a obținut o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă care obligă Primăria Sectorului 4 să avizeze autorizația de construire a unui ansamblu de locuințe pe acest teren de două hectare din parc.

Potrivit Primăriei Sectorului 4, proprietarul terenului de două hectare din Parcul Tineretului a atenționat instituția că va formula plângere penală pentru abuz în serviciu, în cazul în care nu va fi pusă în aplicare decizia instanței.

Mărioara Micșunescu a solicitat, în 21 ianuarie 2011, autorizație de construire pentru un ansamblu rezidențial cu regim de înălțime de două etaje și mansardă pe terenul de două hectare pe care îl deține în Parcul Tineretului.

FLASH NEWS Disperarea angajaților din ministerul Fondurilor UE. Ce scrisoare au trimis Comisiei Europene

20:46

FLASH NEWS Iranul vrea să controleze tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz printr-un sistem de taxe, cu unele excepții. Care sunt țările scutite de la plăți

20:16

Cererea pentru eliberarea autorizației de construire îndeplinea toate cerințele legale și urbanistice, iar termenul legal pentru emiterea autorizației era de 30 de zile, însă proprietara nu a primit niciun răspuns. În aceste condiții, Mărioara Micșunescu i-a chemat în judecată pe primar și Primăria Sectorului 4, solicitând obligarea acestora să emită autorizația de construire, precum și 300.000 de lei cu titlu de daune materiale și cheltuielile de judecată.

Primăria Sectorului 4 a arătat că reclamanta a solicitat eliberarea autorizației de construire pentru ansamblul rezidențial conform Planului Urbanistic de Detaliu (PUD) strada Pridvorului nr. 28, atacat în instanță de mai multe persoane fizice și asociații de proprietari, astfel că refuzul de emitere a autorizației nu era nejustificat.

Tribunalul București a constatat însă că exista un refuz nejustificat de eliberare a autorizației de construire, deoarece Planul Urbanistic de Detaliu, aprobat printr-o hotărâre a Consiliului Local al Sectorului 4 în 2009, rămâne valabil atâta timp cât nu există o hotărâre judecătorească de anulare a acestuia.

Prin sentința civilă din 6 septembrie 2011, Tribunalul București a obligat Primăria Sectorului 4 și pe primar să emită autorizația de construire, respingând însă ca neîntemeiată solicitarea privind plata daunelor.

Împotriva acestei sentințe, primarul Cristian Popescu Piedone și Primăria Sectorului 4 au formulat recurs, care a fost însă respins ca nefondat de Curtea de Apel București pe 14 septembrie 2012.

În baza deciziei definitive a instanței, pe 26 septembrie, Mărioara Micșunescu l-a notificat pe primarul Sectorului 4 ca, în termen de 30 de zile, să pună în aplicare decizia, în caz contrar urmând să formuleze o plângere penală.

Micșunescu arăta, într-o scrisoare trimisă în iunie 2009 Primăriei Sectorului 4, că va păstra o suprafață de 5.000 de metri pătrați ca spațiu verde, urmând să construiască, în conformitate cu parametri urbanistici aprobați, pe 45 la sută din restul spațiului rămas, respectiv de 15.107 metri pătrați, adică pe o suprafață de 6.800 de metri pătrați.

Situația a survenit în urma unei hotărâri adoptate de Consiliul General al Municipiului București (CGMB), care decidea extinderea perimetrului Parcului Tineretului peste terenuri aflate în proprietate privată la acea dată.

Mărioara Micșunescu era proprietara unui teren de 20.107 metri pătrați în Parcul Tineretului. Aceasta dobândise terenul de două hectare după ce a încheiat, între 2003 și 2005, mai multe contracte de cumpărare a drepturilor litigioase cu persoane care au dobândit aceste terenuri în baza Legii 18 din 1991.

Pentru că nu putea construi pe acest teren din Parcul Tineretului, ea a deschis o acțiune în instanță în care cerea CGMB să facă un schimb între acest teren și un altul cu suprafață similară, tot în parc, în „zona destinată relocării terenurilor ce au fost retrocedate”.

Curtea de Apel București a hotărât, pe 11 iunie 2007, printr-o decizie definitivă și irevocabilă, să oblige Consiliul General al Municipiului București să emită o hotărâre prin care să fie aprobat un schimb între terenul aflat în proprietatea Marioarei Micșunescu și un teren cu aceeași suprafață situat în „zona destinată relocării terenurilor ce au fost retrocedate”, aflat în domeniul privat al municipiului București, în Parcul Tineretului, în conformitate cu Planul Urbanistic Zonal (PUZ) aprobat prin Hotărârea CGMB 232/2005.

Însă, timp de aproape un an, Micșunescu nu a intrat în posesia acestui teren. Pe 16 mai 2008, Mărioara Micșunescu a dat în judecată 19 consilieri municipali care au lipsit de la votarea proiectului privind schimbul de terenuri, la o ședință a CGMB din aprilie, cerând instanței ca aceștia să plătească despăgubiri de un milion de lei și penalități de 20 la sută din salariul minim pe economie pentru fiecare zi de întârziere până la aprobarea proiectului.

Pe 29 mai 2008, consilierii municipali au aprobat proiectul, astfel că Mărioara Micșunescu a devenit proprietara unui alt teren, situat tot într-o zonă verde, ce permitea însă un regim de construire de locuințe tip P+2, conform PUZ-ului aprobat de Consiliul General al Municipiului București în anul 2005.

Contactați, joi, de agenția MEDIAFAX, reprezentanții Agenției Regionale pentru Protecția Mediului (ARPM) București, care au dat avizul de mediu pentru PUD str. Pridvorului nr. 28, au precizat că amplasamentul respectiv este un teren intravilan situat în subzona L 1.a a locuințelor individuale și colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în afara perimetrelor de protecție, conform PUZ Parcul Tineretului aprobat prin Hotărârea CGMB 232/2005.

Această clasare a fost automat preluată și în certificatele de urbanism emise de Consiliul Local al Sectorului 4 în 2008, în vederea aprobării PUD-ului, și respectiv în 2010, prin care se solicită construcția ansamblului rezidențial S + P + 2E + M.

Astfel, cum nici în documentația de urbanism terenul nu era clasat ca spațiu verde și în niciunul din certificatele de urbanism nu a fost specificată existența vreunui spațiu verde amenajat, ARPM a autorizat construcția ca pe oricare alta dintr-o zonă de locuit, prevăzându-se realizarea de spațiu verde pe 32% din teren, similar cu toate cazurile de construcții rezidențiale.