RAPORT DE AUDIT. Haosul taxei „clawback”: cum a ajuns statul datornic la companiile de medicamente. Reacția fostului șef al CNAS

Corpul de Control al premierului Victor Ponta a încheiat auditul la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și a făcut două plângeri penale la DNA, pentru posibile fapte penale de care ar fi responsabil, printre alții, și fostul președinte al instituției, Lucian Duță, numit de PDL.

Controlul dispus de Ponta a vizat perioada ianuarie 2009-martie 2012, în care guvernarea a aparținut, în cea mai mare parte, PDL (10 luni din 2009, Sănătatea a fost gestionată de Ion Bazac, de la PSD). Cea mai mare parte a raportului de audit, obținut de gândul, este dedicată descrierii modului haotic în care a fost concepută și încasată taxa de „clawback”, de la companiile producătoare sau distribuitoare de medicamente.

Prejudiciul constatat de inspectorii guvernamentali la CNAS, din proasta gestiune a încasărilor din „clawback”, este de aproape 260 de milioane de lei (57,6 milioane de euro la cursul de azi), lucru pentru care au fost sesizați procurorii DNA, prejudiciul provocat statului depășind 1 milion de euro.

Statul viza încasări de 500 de milioane de lei pe an din această taxă, însă modul în care ea a fost concepută și pusă în aplicare de CNAS și de Ministerul Sănătății a dus la încasări mult mai mici. În perioada vizată de audit (2009-martie 2012), statul a încasat doar 485 de milioane de lei.

Cea mai uluitoare situație a fost însă aceea când statul a devenit practic datornic la companiile farmaceutice, pentru că a încasat mai mulți bani decât era cazul. În cazul unor companii, balanța datoriilor la stat, în ce privește această taxă, este negativă. Motivul: sub mandatul lui Lucian Duță, taxa de „clawback” a fost calculată greșit de CNAS.

Lucian Duță a explicat pentru gândul că legea privind taxa „clawback” a fost inițial „scrisă nefericit din punct de vedere juridic” și că a lăsat loc la interpretări, iar CNAS a calculat taxa așa cum a crezut de cuviință, ținând cont și de discuțiile cu Ministerul de Finanțe și Ministerul Sănătății.

„Bine că încasările nu au fost mai mici”, a reacționat Duță la acuzația că unele companii au fost suprataxate eronat. De fapt, raportul Guvernului tocmai asta acuză, că încasările totale pe taxa „clawback” au fost prea mici.

„Banii din clawback nu se duceau la CNAS, mergeau la Ministerul Sănătății, ca venit la buget. Nu avea nimeni de gând să facă vreo fraudare sau porcărie cu acești bani. Statul nu va putea să dea bani înapoi bazându-se pe o simplă interpretare, pe o părere a Corpului de Control al Guvernului, care este afiliat politic și îi răspunde doar premierului„, a mai declarat Lucian Duță, pentru gândul.

CITEȘTE AICI RAPORTUL DE AUDIT LA CNAS

Haos la CNAS cu taxa „clawback”

Practic, taxa „clawback” presupune că statul își recuperează o parte din banii plătiți, prin sistemul public de sănătate (spitale, farmacii cu medicamente compensate, etc.) pe medicamente. Companiile producătoare și distribuitoare sunt obligate să dea înapoi la stat un procent din încasările pe aceste medicamente. Este practic un sistem în care ambii parteneri câștigă: companiile fac profit de pe urma consumului asigurat de sistemul de stat, iar statul își recuperează o parte din cheltuieli de la companii.

Taxa se plătește trimestrial, bazându-se pe declarațiile companiilor privind încasările din sistemul public de sănătate, pe medicamente.

Raportul guvernamental arată că taxa „clawback” a fost legiferată prin ordonanță de urgență în octombrie 2009, în mandatul interimar de ministru al Sănătății deținut de Adriean Videanu, la CNAS fiind președinte doctorul Irinel Popescu. Legea obliga ca, în maximum 15 zile, să fie concepute și puse în vigoare normele de aplicare ale acestei legi, pentru a se putea încasa banii pe taxă.

Acest lucru s-a întâmplat abia 8 luni mai târziu, în iunie 2010, sub mandatul de ministru al Sănătății deținut de Cseke Attila (UDMR). Între timp, din decembrie 2009, Lucian Duță devenise președintele CNAS, susținut de PDL, prin Adriean Videanu. În tot acest interval, statul a pierdut practic bani, pentru că producătorii și distribuitorii de medicamente nu aveau cum să plătească taxa nici dacă ar fi vrut.

Raportul de audit arată însă că normele de aplicare a legii au creat un haos și mai mare. Nu existau sancțiuni pentru nerespectarea legii, nu existau mijloace de control asupra corectitudinii datelor declarate de companiile farmaceutice.

În primul rând, statul român a pretins companiilor să plătească și taxa aferentă trimestrelor în care nu au existat norme de aplicare a legii – trimestrul 4 din 2009 și trimestrul 1 și 2 din 2010. Unele companii au acceptat, altele nu.

În plus, arată raportul de audit al Guvernului, CNAS a trimis cu mare întârziere (uneori de mai mult de un an) notificările cu sumele de plată aferente taxei „clawback”, către companiile farmaceutice.

Companiile farma: mari datornici, mari păgubiți

Din cauza acestui haos legislativ, s-a ajuns ca unele companii să plătească taxa, iar altele să o ignore acumulând datorii la stat.

O situație inedită, constatată de Corpul de Control, a fost aceea a companiilor care au ajuns să aibă de primit bani înapoi de la stat, pentru că au fost taxate prea mult. Practic, statul ajunsese datornic la unele companii farma, pentru că CNAS calculase greșit taxa „clawback”, fără să respecte legea.

Legea privind taxa „clawback” prevede că aceasta se aplică la încasările companiilor pe medicamentele din sistemul public. CNAS a calculat taxa aplicând-o pe cifrele de vânzări, care erau mai mari decât încasările.

Unul dintre motivele acestei diferențe este chiar faptul că statul plătește cu mari întârzieri medicamentele, astfel că multe companii farmaceutice erau în situația de a plăti taxă „clawback” pe niște bani neîncasați.

Topul marilor datornici la „clawback”

Din cifrele prezentate de raportul de audit al Guvernului, reiese că mai multe companii farmaceutice aveau datorii la taxa „clawback”, în martie 2012.

1. Sanofi Aventis (Franța) – 49,17 milioane lei (aprox 11 milioane euro)
2. Zentiva SA (Cehia) – 10,44 milioane lei (aprox. 2,3 milioane euro)
3. Gedeon Richter Romania (Ungaria) – 3,68 milioane lei (aprox. 800.000 euro)
4. Bayer Pharma AG (Germania) – 3,43 milioane lei (aprox. 760.000 euro)
5. Zentiva International – 2,37 milioane lei (aprox. 500.000 euro)

Topul companiilor pe care statul le-a suprataxat

Din cauza calculului eronat al taxei „clawback”, la CNAS, mai multe companii farmaceutice au ajuns să plătească mai mulți bani decât era cazul.

1. Roche Romania (Elveția) – 23,42 milioane lei (aprox. 5,2 milioane euro)
2. Sermedic (România) – 12,13 milioane lei (aprox. 2,7 milioane euro)
3. Novartis Pharmaservice – DAPP Novartis Europharma (Elveția) – 9,74 milioane lei (aprox. 2,16 milioane euro)
4. Novo Nordisk (Danemarca) – 6,93 milioane lei (aprox. 1,54 milioane euro)
5. Novartis Europharm – 6,49 milioane lei (aprox. 1,44 milioane euro)
6. Novartis Pharmaservice – DAPP Orion Corporation – 5,93 milioane lei (aprox. 1,31 milioane euro)
7. Novartis Pharma GMBH – 5,34 milioane lei (aprox. 1,18 milioane euro)
8. UCB Farchim – DAPP UCB GMBH (Elveția) – 4,37 milioane lei (aprox. 1 milion euro)
9. Bayer Pharma AG Germania – DAPP Bayer Healthcare – 3,49 milioane lei (aprox. 775.000 euro)
10.Westwood-Intrafin (Elveția) – 3,46 milioane lei (aprox. 770.000 euro).

Reacțiile lui Lucian Duță la acuzațiile Corpului de Control