Rețeaua lui Căncescu, refăcută de procurorii DNA. Cum și-a făcut șeful CJ Brașov averea de milioane de euro

Liberalul Aristotel Cancescu, președintele C.J. Brașov, cercetat de DNA pentru luare de mită, trafic de influență, abuz în serviciu și instigare la această infracțiune, a fost arestat preventiv ineri noapte și a ajuns în arestul IPJ Brașov, unde își va petrece următoarele 30 de zile.

Căncescu – care deține și funcțiile de președinte al Ligii Aleșilor Locali PNL și vicepreședinte al PNL – este unul dintre cei mai bogați politicieni de județ, având pe numele său sau în proprietatea firmelor pe care le controlează, două case în centrul istoric al Brașovului, într-o curte de 2500 mp, o vilă de vacanță cu teren de tenis și grădină zoo cu animale și păsări exotice pe Valea Glăjăriei, la câțiva kilometri de Râșnov, colecții de obiecte de patrimoniu, un trust de presă, MIX TV, și peste 4 milioane de euro și dolari în conturile bancare.

Căncescu nu este însă doar unul dintre cei mai oameni de județ, ci și „beneficiarul” unui adevărat record DNA: un dosar penal, nr. 190/P/2007, pentru evaziune fiscală care, de aproape opt ani de zile, nu a trecut de faza actelor premergătoare începerii urmăririi penale. Dosarul vizează ingineria financiară cu licențe radio-tv prin care, după cum susțin procurorii, Căncescu a devenit aproape peste noapte multimilionar în euro, aducând statului un prejudiciu de aproape 6 milioane de lei. Sumă pentru care ANAF s-a și constituit de altfel parte civilă în dosarl amintit, întocmit de procurorii Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, în care Căncescu este cercetat pentru evaziune fiscală. „În baza art. 15 Cod proc. penală, Agenția Națională de Administrare Fiscală se constituie parte civilă în dosarul mai sus menționat cu suma de 5.898.399 lei reprezentând prejudiciu cauzat bugetului de stat. Menționăm că la această sumă urmează să se calculeze și obligațiile fiscale accesorii (majorări, penalități, dobânzi),  în conformitate cu legislația fiscală”, stă scris în documentul prin care, în primăvara lui 2012, ANAF mai cerea și „înființarea măsurilor asiguratorii, iar în cazul în care acestea au fost dispuse, solicită menținerea lor.”

CONTROVERSĂ Fosta purtătoare de cuvânt a lui Zelenski, declarații explozive: „Cred că el se află în spatele multor scheme de spălare de bani“

12:05

TURISM „Castelul Bran rămâne în proprietatea familiei Habsburg”. Ce rol are, de fapt, afaceristul care gestionează moștenirea lui Elvis Presley

11:59

Dosarul penal nr. 190/P/2007 este urmarea unei afaceri puse la cale de Căncescu în 2006, în urma căreia, susține DNA, acesta s-a ales cu un câștig de 5 milioane de euro, iar bugetul statului cu prejudiciul amintit, de 6 milioane de lei (1,5 milioane de euro la data respectivă). Acest prejudiciu a fost  stabilit de specialistul DNA Iulian Chinzerschi în expertiza făcută vânzării de către Căncescu a 33 de licențe radio-tv ale MIX FM către firmele SBS Broadcasting Media SRL și SC Media Office Services SRL, membre ale MG Media Group International Holding SA. Licențele erau deținute de societățile lui Căncescu SC Canaris SRL și SC Radio Tâmpa SRL, ambele având ca administrator, în acte, pe fratele său, Căncescu Antonin Viorel. Dacă acestea ar fi vândut  licențele direct firmelor cumpărătoare, la valoarea lor de piață, ar fi trebuit să plătească statului TVA și impozit pe profit totalizând aproape 6 milioane de lei, susține expertul DNA. Pentru a evita acest lucru, Căncescu a ales o altă cale: a înființat o nouă firmă, SC Canet Radio SRL, cu un angajat de-al său de încredere, Rusu Bogdan Aurelian, ca administrator, care a cumpărat apoi, cu doar 100 de euro/bucata, licențele deținute de Canaris SRL și Radio Tâmpa SRL. După care SC Canet Radio SRL a fost vândută imediat de Căncescu celor de la SBS Broadcasting Media SRL și Media Office Services SRL, în schimbul a 5 milioane de euro, cumpărătorii suportând și impozitul pe venit aferent tranzacției, de 952.380,96 euro, pe care baronul susține acum că l-ar fi plătit el. Mai mult, din cele 5 milioane de euro încasate la finele lui 2006, Căncescu și-a constituit un depozit de 4,3 milioane euro la BRD, despre restul de 700.000 de euro neexistând însă nici un fel de informație în declarațiile sale de avere și de interese. „Numiții Căncescu Antonin Viorel și Rusu Bogdan Aurelian au înstrăinat licențele la o valoare subevaluată, în detrimentul societăților pe care le administrau și în beneficiul lui Căncescu Aristotel Adrian, acesta fiind cel care a încasat, prin prețul cesiunii societății Canet Radio SRL, valoarea de piață a acestor licențe”, a concluzionat specialistul DNA. Cu toate acestea însă – și în pofida faptului că ANAF s-a constituit, cum arătam, parte civilă pentru recuperarea prejudiciului de 6 milioane de lei – dosarul este și acum, după aproape opt ani, tot în faza actelor premergătoare începerii urmăririi penale pentru evaziune fiscală, singurul „act procedural” efectuat în tot acest timp fiind pasarea lui, în 2012, de la structura centrală a DNA la Serviciul Teritorial Brașov, „pentru continuarea cercetărilor”.

Anchetă extinsă

În ceea ce privește dosarul penal nr. 49/P/2014, în care Căncescu este cercetat pentru infracțiunile de corupție comise în calitate de președinte al Consiliului Județean Brașov, alături de managerul public al județului, Radu Ispas, și de peste alți 10 angajați ai C.J.-ului, surse din cadrul anchetei au dezvăluit că investigațiile procurorilor DNA nu vizează doar cele câteva contracte din 2006-2007 cu firmele Gotic SRL, a deputatului Ion Diniță, și Ramb Sistem SRL, a lui Gabriel Bâgiu, „dezgropate” până acum. Potrivit surselor amintite, anchetatorii au „date complete” despre dedesubturile tuturor contractelor de multe milioane de euro încheiate de C.J. Brașov, sub conducerea lui Căncescu, din 2000 încoace, direct sau prin Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov, anume înființată în cadrul C.J.-ului și condusă de vicele Mihai Pascu, cercetat și el penal în acest dosar. Respectivele contracte de achiziții publice ar fi fost atribuite, în cvasi-totalitatea lor, fie prin încredințare directă, cu formula „cerere de ofertă fără anunț de participare”, fie prin licitații „cu dedicație”. Printre abonații la banii publici se numără  firmele senatorului liberal Sebastian Grapă, mâna dreaptă a lui Căncescu  în PNL Brașov (care le-a falimentat apoi rând pe rând), Compania de Construcții Carpați SRL, a  fostului secretar de stat Marius Crivțonencu (în faliment și ea la ora actuală), sereleurile lui Răzvan Gabriel Bâgiu junior, firmele Kasim Emaka SRL, ale unui anume Andi Kadaș, alt apropiat al lui Căncescu, și Vectra SRL, a faimosului Marcel Butuza, beneficiar constant și al contractelor cu Primăria Brașov, firma Dinoram SRL, a lui Alexandru Rus, nașul de cununie al lui Căncescu și de botez al copiilor acestuia, unde este angajată și soția șefului CJ, precum și  Fundația Ortodox-Culturală „Maica Sfântă” a Mariei Bâgiu, soția lui Gabriel Bâgiu și asociatul unic al SC Ramb Sistem SRL, realizatoarea unei emisiuni pe teme religioase la MIX TV-ul lui Căncescu. Pe lângă dovezile privind modul de acordare a contractelor, anchetatorii au indicii că o parte consistentă din valoarea acestora – dublată sau triplată pe parcurs – ajungea la firmele din trustul de presă MIX TV al lui Căncescu, sub forma unor contracte de publicitate ori de alte prestații media.