România, pe primul loc la fraude cu fonduri europene. Șeful OLAF: „Sunt mai îngrijorat de statele unde fraudele nu sunt raportate”

România ocupă primul loc în UE la numărul investigațiilor privind folosirea fondurilor europene, însă valoarea sumelor implicate în proiectele investigate nu este cea mai mare, fiind vorba și de multe proiecte mărunte, realizate mai demult, cu fonduri SAPARD, din perioada de pre-aderare a României la UE. Cu 45 de anchete finalizate în 2015 privind fondurile europene, România conduce detașat în topul european, următorul loc fiind ocupat de Bulgaria cu 19 investigații finalizate în 2015.

Giovanni Kessler, șeful OLAF, a declarat însă la București că nu este îngrijorat de acest lucru și că această statistică nu este semnificativă pentru situația la zi a României privind fraudele cu fonduri europene.

EXCLUSIV Cum au scăpat cu viață cei 300 de mercenari români luați prizonieri în Congo. Cu ce argumente a negociat, în limba franceză, un fost luptător în Legiune

05:00

POLITICĂ Caramitru a capitulat și recunoaște că nu mai înțelege nimic: „Mă declar șocat și îngrozit de ce se întâmplă”

00:03

„Sunt mai îngrijorat de statele membre unde fraudele sau investigațiile nu sunt raportate sau nu există capacitatea de a investiga. Numărul anchetelor din România este umflat, pentru că anul trecut am încheiat toate anchetele pe fondurile SAPARD, pe dezvoltarea rurală, sunt fonduri pre-aderare la UE. Este un mare număr de investigații pe aceste fonduri și privind sume relativ mici. Deci anchetele privind fondurile SAPARD nu sunt semnificative pentru situația de astăzi, dar sunt semnificative pentru faptul cum lucrăm împreună. În termeni de valoare a fraudelor, România nu este pe primul loc. De aceea nu ar trebui trase concluzii bazate pe numărul de investigații. De exemplu, am pornit o anchetă pe un proiect și am descoperit că erau 20 de beneficiari, deci s-a transformat în 20 de investigații”, a spus Kessler.

Cu toate acestea, conform raportului pe 2015 al OLAF, doar 12 investigații dintre cele 45 încheiate în 2015 au vizat fonduri SAPARD.

„Totuși, cazurile legate de SAPARD au dus la un număr relativ scăzut de puneri sub acuzare judiciare. Acest lucru s-a datorat în principal faptului că au fost folosiți masiv consultanți și agenți pentru pregătirea aplicațiilor de asistență și documentelor pentru oferte, ceea ce a ridicat îndoieli la nivel judiciar privind intenția frauduloasă a beneficiarilor”, arată raportul OLAF pe 2015.

Valoarea la care se ridică neregulile și fraudele constatate de DLAF în România, pe exercițiul financiar 2007-2013, se ridică la aproape 232 de milioane de euro. Pe fondurile alocate în baza acestui exercițiu financiar, au existat 556 de proiecte cu nereguli sau suspiciuni de fraudă, pe care DLAF le-a controlat. Un aspect interesant al statisticilor DLAF este că cele mai multe sesizări privind nereguli sau fraude cu fonduri europene au venit din partea autorităților de gestionare a proiectelor (553) și de la procurorii DNA (360), în timp ce DLAF s-a sesizat din oficiu în doar 102 cazuri.

Șeful OLAF a arătat de asemenea că mecanismele de fraudare a fondurilor europene au din ce în ce mai mult un caracter transnațional, întinzându-se în mai multe țări. Colaborarea cu autoritățile din fiecare stat membru este foarte importantă, a mai spus Kessler, care s-a declarat mulțumit de cum lucrează cu cele din România.

„Dacă vrem să facem față fraudelor serioase, trebuie să acționăm împreună, autoritățile europene cu cele naționale. O facem foarte bine cu cele din România. Interesele financiare ale UE sunt și interesele naționale, pentru că dacă fondurile europene sunt cheltuite prost, banii românilor sunt cheltuiți prost. Avem aceleași interese între statele membre și orice atitudine de a arăta cu degetul între statele membre nu este bună, pentru că suntem cu toții în aceeași barcă, iar astăzi această barcă nu este în cea mai bună stare”, a declarat Giovanni Kessler.

Fostul procuror antimafia italian, care conduce OLAF din 2011, a mai spus că nu este suficient ca autoritățile judiciare să își facă treaba, deși acest lucru este necesar pentru eliminarea fraudelor.

„Veți avea multe anchete, multe condamnări, dar nu este destul. Nu este doar o problemă și o responsabilitate a autorităților publice, ci și a societății, a cetățenilor, a antreprenorilor. Toate aceste componente au responsabilități și trebuie să lucreze împreună. România face asta și nu pot decât să laud eforturile și rezultatele de până acum”, a spus Kessler.

Șeful DLAF: Mai rău decât o absorbție mică este o fraudă mare. E nevoie de contractori mai inteligenți

Șeful DLAF, procurorul Marius Vartic, a declarat că beneficiarii publici ai fondurilor europene trebuie să acționeze mai transparent și mai inteligent dacă vor să atragă mai multe fonduri europene.

„Nu se poate face absorbție de fonduri europene în afara principiilor legalității. Pentru o absorbție bună, ne trebuie o schimbare de mentalitate, ca beneficiarii publici să fie mai transparenți, mai inteligenți și mai apropiați de comunități și să aibă unități de implementare a proiectelor foarte bine pregătite, atât pe partea de anticorupție, cât și pe partea de cunoaștere a legislației. Se poate mai rău decât o absorbție mică, se poate o fraudă foarte mare și sunt convins că nu am ajuns acolo, lucrurile sunt sub control”, a declarat șeful DLAF, fost procuror DNA numit în fruntea instituției de premierul Dacian Cioloș, în iulie 2016.