Scrisoare deschisă a unui profesor de la Universitatea București: Îmi doresc să nu ne mai conducă securiștii

Redăm integral scrisoarea deschisă:

„Alegeri la Universitatea din București – scrisoare deschisă pentru o conducere nesecuristă și feminină

Stimați Colegi, membri ai Comunității academice a Universității din București,

Mă adresez Dumneavoastră în mod public, în perspectiva apropiatelor alegeri care vor avea loc în Universitatea noastră. Nu dețin și nici nu candidez pentru vreun mandat sau vreo funcție de conducere, am in vedere doar interesul general al Comunității noastre academice.

Sunt profesor la Școala doctorală de Drept a Facultății de Drept. Sunt membru al Comunității academice a Universității din București de exact 30 de ani, primii 4 ca student, toți ceilalți în calitate de cadru didactic. Aici mi-am făcut studiile universitare juridice – licență, studii postuniversitare, doctorat și postdoctorat -, precum și cele de formare pedagogică, aici am parcurs prin concurs toate treptele carierei didactice – preparator, asistent, lector, conferențiar, profesor, conducător de doctorat. Sunt profesor și la Colegiul Juridic de Studii Europene al Universității Paris 1 Panteon-Sorbona, precum și avocat în Barourile București și Paris.

Am ales forma unui demers public întrucât, deși m-am adresat în scris structurii administrative competente a Rectoratului cu întrebarea vizând posibilitatea de a publica instituțional un mesaj de interes general pentru Comunitatea academică privind viitoarele alegeri, am fost ignorat, neprimind vreun răspuns.

În primul rând, îmi doresc să nu ne mai conducă securiștii mai rău ca pe vremea comuniștilor. Îmi doresc ca în toate structurile și funcțiile de conducere academică să fie numai persoane care nu au fost securiști. Am în vedere orice formă de colaborare cu Securitatea statului totalitar comunist, nu doar cea calificată de lege drept poliție politică. Prin urmare, îi rog pe toți candidații să prezinte atât o declarație notarială că nu au fost cadre sau colaboratori de niciun fel ai Securității, cât și un certificat „virgin” de la CNSAS (din care să nu rezulte că au avut angajament olograf, nume conspirativ și note informative olografe, adică nu doar că nu au fost securiști „ca poliție politică”, ci pur și simplu că nu au fost securiști, nici măcar „de drept comun”).

În al doilea rând, sunt surprins că, măcar trecând pe holurile Palatului Facultății de Drept (prea mult timp și sediu al Rectoratului), nu deranjează faptul că, din toate portretele rectorilor Universității din București, de la 1864 și până astăzi, ne privesc numai bărbați. Este complet inadmisibil ca, în istoria Universității din București, niciodată funcția de rector să nu fi fost deținută de vreo femeie. De prea multe ori am auzit – și am protestat cu repulsie – afirmații ale unor „universitari”, că locul femeilor este în învățământul preuniversitar, dacă se poate preliceal.

Unei asemenea gândiri de cavernă (chiar dacă nu este generalizată), dar și unei asemenea situații statistice (care este univocă) trebuie să li se răspundă cu măsuri pozitive de protecție. În Universitatea din București sunt foarte multe femei care excelează atât profesional, cât și managerial, deci care pot ocupa cu cinste funcția de rector. Este momentul ca Universitatea din București să dovedească faptul că nu este machistă, este momentul ca Universitatea din București să aleagă, pentru prima dată în istoria sa, o femeie în funcția de rector.

De aceea, îi rog pe toți bărbații din Comunitatea academică să arate că, pentru ei, drepturile omului și democrația nu sunt simple fraze goale urlate pe străzi sau pe la televiziuni, ci sunt o valoare profundă, pe care o interiorizează și o conștientizează, deci să nu își depună candidatura la funcția de rector. Îmi doresc doar candidaturi feminine la funcția de rector la aceste alegeri – o măsură excepțională și temporară, determinată de situația excepțională a exclusivității masculinității rectorului în istoria Universității din București. Bărbații care doresc sa candideze pentru funcția de rector își pot pune virilitatea incomensurabilă în slujba Comunității academice și din funcția de prorector, ca ajutor al unei doamne rector.

Vă rog deci, stimați membri ai Comunității academice a Universității din București, să asigurăm cu toții, în urma apropiatelor alegeri academice, o conducere nesecuristă și feminină a Universității noastre.

Profesor Corneliu-Liviu Popescu”, se arată în scrisoarea deschisă.

Alegerile generale la Universitatea din București pentru mandatul 2019-2023 încep luni, 7 octombrie. Prima etapă vizează depunerea candidaturilor, care este desfășurată între 7 și 11 octombrie 2019, potrivit calendarului.

În această perioadă se vor depune candidaturile pentru funcția de Director de Departament, pentru calitatea de membru în Consiliul Departamentului, calitatea de reprezentant al departamentului în Consiliul facultății și pentru calitatea de reprezentant al facultății în Senat.

Desfășurarea propriu-zisă a alegerilor va avea loc între 15 și 25 octombrie 2019, conform datelor Calendarului alegerilor UB pentru mandatul 2019-2023. Acestea se vor desfășura la nivel de departamente, respectiv la nivel de facultate pentru reprezentanții facultăților în Senat.

Potrivit datelor calendarului, prezentarea Raportului de activitate a Senatului pentru perioada decembrie 2015 – noiembrie 2019 va avea loc, luni, 4 noiembrie, tot atunci urmând să se desfășoare și ședința comună a Senatului pentru validarea alegerilor de la nivelul facultăților.

În intervalul 5-14 noiembrie 2019 va avea loc depunerea candidaturilor pentru funcția de Președinte al Senatului, urmând ca la data de 20 noiembrie să de desfășoare alegerile pentru funcția de Președinte al Senatului.

Ultimele alegeri sunt cele pentru ocuparea poziției de Rector al Universității din București. Depunerea candidaturilor pentru funcția de Rector va avea loc în perioada 20-27 noiembrie 2019.

Alegerea Rectorului Universității din București se va desfășura în două tururi. Primul dintre acestea va avea loc în data de 4 decembrie 2019, urmând ca turul II să aibă loc la o săptămână distanță, respectiv în 11 decembrie 2019.

Ședința de Senat pentru validarea alegerii Rectorului este programată în eventualitatea în care rectorul este ales din turul I, pentru data de 11 decembrie 2019. Pentru situația în care acesta este ales după turul II, validarea alegerii Rectorului va avea loc în 18 decembrie 2019.

Foto: Facebook