Sculptura lui Brâncuși, „Cumințenia Pământului”, a fost ofertată de doi colecționari români

Sculptura lui Brâncuși,  „Cumințenia Pământului”, a fost ofertată de doi colecționari români
Doi colecționari români au făcut deja oferte pentru a cumpăra sculptura "Cumințenia Pământului", de Constantin Brâncuși, lucrarea stârnind și interesul unor colecționari din țări precum Marea Britanie, Rusia și Olanda, a declarat, luni, Alexandru Bâldea, directorul casei de licitații Artmark.

Sculptura „Cumințenia Pământului”, de Constantin Brâncuși, care este evaluată la circa 20 de milioane euro și face parte dintr-o colecție bucureșteană privată, a fost pusă în vânzare, iar Ministerul Culturii a fost invitat să își exercite dreptul de preemțiune, a anunțat, luni, casa de licitații Artmark.

Sculptura a fost prezentată, luni, până la ora 16.00, într-o expoziție privată dedicată marilor artiști români ai avangardei începutului de secol, organizată la sediul din București al Artmark. La această expoziție privată au participat „importanți colecționari internaționali”, inclusiv membri ai comitetului unuia dintre cele mai faimoase muzee de artă din lume, Tate Modern din Marea Britanie.

Potrivit lui Alexandru Bâldea, directorul și acționarul majoritar al casei de licitații Artmark, „Cumințenia Pământului”, de Constantin Brâncuși, este considerată a fi cea mai valoroasă lucrare de artă românească aflată pe teritoriul României.

„Lucrarea este pusă în vânzare cu începere din 3 septembrie, va urma să facă obiectul unei proceduri de exercitare a dreptului de preemțiune de către statul român. Ea este, prin urmare, scoasă la vânzare, este scoasă la vânzare datorită unor oferte care s-au făcut. Există două oferte din țară, evident numele colecționarilor care au avansat aceste oferte sunt și vor rămâne probabil anonime, cel puțin pe perioada exercițiului de preemțiune de către stat. Este de notorietate faptul că această lucrare interesează toate marile muzee ale lumii, fiind considerată una din cele mai importante lucrări de Brâncuși, datorită faptului că este printre primele create de Brâncuși. Scandalul izbucnit la momentul primei ei expuneri, în 1911, fiind unul spectaculos, dată fiindu-i primitivitatea și noutatea absolută”, a declarat Alexandru Bâldea, luni, într-o declarație de presă, organizată la sediul Artmark.

El a mai spus că ofertele au fost făcute de doi colecționari români și „sunt în jurul sumei de 20 de milioane de euro, prețul cerut”.

Totodată, Alexandru Bâldea a precizat că încă nu au fost primite oferte concrete din partea unor colecționari străini. „Cunoaștem interesul unor varii colecționari, urmează să colectăm ofertele acestora pe perioada expunerii și pe perioada aceasta de desfășurare a procedurii preemțiunii”, a explicat Alexandru Bâldea.

El a mai spus că, luni, la sediul Artmark, au venit să vadă sculptura lui Brâncuși aproximativ 20 de colecționari, din țări precum Marea Britanie, Franța, Rusia, Estonia, Polonia, Olanda și Norvegia. „Muzeele de afară nu cumpără uneori direct lucrările, ci cultivă relații foarre bune cu colecționarii care cumpără pentru muzeu. Prin urmare, lucrările aparțin colecționarilor, dar stau în expunere permanentă sau pentru o perioadă de timp în muzeu”, a spus Alexandru Bâldea.

El a mai spus că suma de 20 de milioane de euro este prețul de pornire, dată fiind activitatea de punere în licitație a casei Artmark. „Nu se poate supune exercițiului preemțiunii lucrarea decât la un preț minim al ofertelor cu pricina”, a spus Bâldea.

Astfel, de îndată ce se împlinește perioada alocată prin lege exercițiului preemțiunii, respectiv 30 de zile, se va stabili data licitației. „Dacă statul nu își manifestă dreptul de preemțiune, atunci vom organiza o licitație. Probabil că va fi o licitație cu mai puțini participanți, participând cei ale căror oferte au fost între timp colectate”, a spus Alexandru Bâldea.

Totuși, el a precizat că organizarea unei licitații nu este obligatorie. „Ne-ar bucura să fie o licitație, nu este obligatorie licitația, iar decizia aparține finalmente proprietarilor”, a precizat Bâldea.

Întrebat cum a fost stabilit prețul de 20 de milioane de euro pentru „Cumințenia Pământului”, de Constantin Brâncuși, Alexandru Bâldea a spus că este vorba despre estimarea unor specialiști din stăinătate.

„Există evaluări la casele din afară. Pentru Brâncuși nu este foarte ușor să stabilești un preț de pornire, dată fiind raritatea în piață. Sunt date niște repere tranzacționale la care chiar și casele de licitații de afară se pot raporta”, a spus Alexandru Bâldea.

El a mai spus că, în cazul de față, valoarea „Cumințeniei Pământului” este cu atât mai importantă cu cât aceasta „este o sculptură, nu un modelaj”. „Nu este un bronz. Este una din puținele cioplituri ale lui Brâncuși. În momentul de față, în tehnica lemnului sau a pietrei, în colecții private sunt numai șase lucrări în lume care pot ieși în piață, spre a ajunge într-o colecție privată sau la un muzeu”, a precizat directorul Artmark.

Dată fiind valoarea foarte mare a acestei sculpturi și condițiile de securitate în cazul acesteia au fost deosebite. Ea a fost adusă la sediul Artmark de la Muzeul Național Cotroceni, unde se află în custodie.

„Condițiile de securitate sunt speciale, fiind o lucrare evaluată la 20 de milioane de euro. Prin urmare și asigurarea se cifrează la o cifră neprietenoasă de 20.000 de euro prima de asigurare pentru zece ore de expunere”, a spus Alexandru Bâldea.

Pe de altă parte, în expoziția privată găzduită luni de Artmark, pe lângă „Cumințenia Pământului”, au fost expuse operele „Himera Pământului”, de Dimitrie Paciurea, un alt exemplar al acesteia aflându-se în expunere la Muzeul Național de Artă, „Port la Mediterană”, de Marcel Iancu, provenind din fosta colecție dr. Iosif Dona, retrocedată de Muzeul Național de Artă în 2007, „Cu porumbelul”, de Hermann Maxy, provenind din fosta colecție a ziaristului A.L. Zissu, „Hipergeneza reapariției”, de Victor Brauner, cea mai mare pictură de Brauner aflată într-o colecție românească privată, „Nud”, de Hans Mattis-Teutsch, provenind din colecția fostului ministru de externe George Macovescu, și „Portretul lui Geo Bogza”, de Jules Perahim, probabil cea mai timpurie pictură suprarealistă de Perahim într-o colecție privată, provenind chiar din colecția lui Geo Bogza. De asemenea, au fost expuse două desene de Constantin Brâncuși.

Colecționarii care au vizitat expoziția și-au arătat interesul și în cazul unora dintre aceste lucrări, potrivit lui Alexandru Bâldea. „Sunt intenții exprimate pentru lucrări de Brauner, pentru lucrări de Maxy. Cele două desene de Brâncuși de asemenea au făcut obiectul interesului. Există o lucrare de Marcel Iancu care a plăcut câtorva colecționari din străinătate, una de Nadia Bulighin și rămâne în continuare să colectăm concretizarea acestor oferte”, a mai spus Alexandru Bâldea.

Realizată în 1907, „Cumințenia Pământului”, alături de opere precum „Sărutul” și „Rugăciunea” marchează cea mai apreciată perioadă de creație a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.

„Cumințenia Pământului” este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul și iubitorul de artă Gheorghe Romașcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă și retrocedată după 51 de ani și un proces îndelungat al familiei colecționarului cu actualul Muzeu Național de Artă al României.

După ce a fost ridicată de la Muzeul Național de Artă al României, „Cumințenia Pământului” a fost dusă la Muzeul Național Cotroceni, unde este găzduită și în prezent.

Sculptura este realizată în calcar crinoidal – primul posesor al sculpturii povestea că știe de la Brâncuși că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului, grotele Savonnières.

Contactat luni de agenția MEDIAFAX, Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a declarat că Ministerul Culturii nu are în buget 20 de milioane de euro pentru a cumpăra sculptura „Cumințenia Pământului” de Brâncuși, însă l-a informat pe Victor Ponta și Guvernul va decide dacă vor fi demarate negocieri cu proprietarii lucrării.

El a mai spus că în documentul pe care l-a primit Ministerul Culturii se spune, de asemenea, în mod explicit că proprietarii sculpturii vor să vândă această lucrare. „Este vorba de Paula Ionescu și Alina Șerbănescu, cei doi proprietari, și au încheiat un contract de mandat de reprezentare, pe o perioadă de șase luni de zile, cu Artmark”, a mai spus Kelemen Hunor.

 

ŞOC! Vedeta, pe site-urile de adulţi în ipostaze intime. Nu va mai apărea la TV,...
Doliu uriaș în România. Un nume celebru a murit la Terapie Intensivă, răpus de Covid-19
FOTO. Alexandra Stan, apariție de infarct! Ținuta controversată, fără lenjerie intimă, a lăsat la vedere...
FOTO. Cum arată Larisa Drăgulescu, fosta soție a legendarului gimnast! Trăiește o nouă poveste de...
Fapta oribilă pentru care doi medici din Prahova au fost trimiși în judecată. Un bebeluș,...
VIDEO Misterul din deşert: Artă sau OZN? Un obiect bizar a fost descoperit în mijlocul...
Nu s-a mai produs din 1226. Evenimentul astronomic excepțional care are loc pe 21 decembrie
Zăvo l-a dat de gol! Ce făcea Pepe în pat, în timpul partidelor de amor....
Raluca Pastramă l-a înșelat pe Pepe! Dovezile depuse de artist la Tribunal: „Am fost informat....
Descoperire FASCINANTĂ în Polonia! Este asta DOVADA absolută a existenței altor CIVILIZAȚII?
Prăjitură cu mere și scorțișoară, făcută cu foi de casă. Durează foarte puțin și e...
Un polițist din Vâlcea investighează criminali ziua, iar noaptea trăiește altă viață: ‘Doar chinezii mai...
Ştirea care aruncă în aer planeta. Începe AL 3-lea RĂZBOI MONDIAL?!Totul s-a întâmplat în oceanul...
Simptomul înșelător al COVID-19, pe care pacienții nu-l observă. Semnalul de alarmă tras de medicul...
Industria care explodează în pandemie. Posibilităţile de creştere sunt uriaşe
Motivul pentru care un român a renunţat la viaţa într-unul dintre cele mai mari oraşe...
Bianca Drăgușanu, mesaj tranșant pentru Alex Bodi după ce magistrații i-au respins cererea de eliberare!...
Inchide