Șeful CJ Alba: Excluderea Alba Iuliei de la statutul de capitală regională este un act de trădare

Șeful CJ Alba: Excluderea Alba Iuliei de la statutul de capitală regională este un act de trădare
Publicat: 20/07/2013, 15:38
Actualizat: 20/07/2013, 15:38

Șeful CJ Alba, Ion Dumitrel (PDL), afirmă, într-o scrisoare deschisă adresată reprezentanților Guvernului, că „visul de veacuri al tuturor românilor a fost Unirea, nu regionalizarea”, iar excluderea Alba Iuliei de la statutul de capitală regională este „un act de trădare față de ființa națională”.

„Vreau să îi atenționez, pe această cale, pe toți cei care gestionează acum procesul așa-zis democratic al reformei administrativ-teritoriale, că visul de veacuri al tuturor românilor a fost Unirea, nu regionalizarea, iar excluderea, fără nicio șansă, a Alba Iuliei de la statutul de capitală regională este un act de trădare față de ființa națională, față de români și de lupta lor de veacuri”, afirmă Ion Dumitrel, în scrisoare deschisă adresată, sâmbătă, reprezentanților Guvernului, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Președintele Consiliului Județean Alba aduce argumente istorice pentru a arăta că Alba Iulia”are prestigiul și tradiția multiseculară ale unei capitale”.

„Dacă în urmă cu 50 de ani Alba Iulia pierdea, pe nedrept, statutul de capitală, la presiunile conjugate ale URSS-ului și acoliților săi din blocul comunist, dintre care unii încă mai visează și astăzi la rescrierea unor tratate internaționale de acum aproape 100 de ani, astăzi, Alba Iulia este din nou lăsată pradă unor interese străine de ființa națională. Asistăm în ultima perioadă la un troc politic în care primează doar interesele mărunte ale unor partide aflate vremelnic la conducerea țării, un troc politic ce face, conștient sau nu, jocurile unora care au fost interesați doar de slăbirea fibrei naționale”, susține Dumitrel.

Președintele CJ Alba afirmă, în scrisoarea deschisă, că se minimalizează rolul istoric pe care îl are Alba Iulia.

„Fără niciun fel de consultare publică reală, cu niște sondaje oculte vânturate pe la televiziuni, în ședințe de partid cu aplauze furtunoase, demne de perioada stalinistă, Alba Iuliei i se minimizează rolul istoric și i se neagă importanța națională, spunându-se răspicat că ea nu contează și că decizia de stabilire a capitalei regionale se discută între Sibiu și Brașov”, adaugă Ion Dumitrel.

Potrivit acestuia, Alba Iulia a deținut statutul de capitală pentru aproape un mileniu, însemnătate pe care Sibiu și Brașov – de altfel orașe foarte importante, cu istorie bogată și tradiție multiculturală și multietnică – nu o au nici împreună.

Dumitrel amintește că aici a fost prima capitală a dacilor appuli, Apoulon, în anul 43 î. Chr., că apoi Apulum a fost cel mai important centru economic, militar și administrativ al noii provincii roman, dar și de voivodatul de la Bălgrad (sec VII-XI), nume dat de slavi, de la zidurile sale albe.

„Și mai târziu, primul județ ce va apărea în Transilvania va fi comitatul Albei, menționat încă de la 1177, primii voievozi de Transilvania fiind și comiți de Alba. Și mai târziu, după ce turcii lui Soliman Magnificul transformă Ungaria în pașalâc, Alba Iulia devine capitală a Principatului autonom al Transilvaniei și cel mai important centru politic, administrativ, cultural și religios al Transilvaniei, până ce, în 1699, Imperiul Habsburgic ia sub «ocrotirea» sa provincia”, se arată în scrisoare.

Ion Dumitrel vorbește și de perioada lui Mihai Viteazul, cu intrarea acestuia în capitală, la 1600, realizând prima unire politică a Țărilor Române.

„Sibiu apare în scenă abia după instaurarea stăpânirii habsburgice, când guvernatorul se mută. Chiar și așa, Alba Iulia rămâne capitala militară, aici construindu-se cea mai mare cetate Vauban din Transilvania, rămasă până azi unică în țară și una dintre cele mai impresionante din Europa. Este o perioadă grea din istorie. Românii sunt asupriți și lipsiți de drepturi, dar se reușește înființarea primei școli în limba română din Transilvania, într-un oraș legat puternic de Alba Iulia, prin destinul său, la Blaj. Răsare astfel «soarele românilor», dându-ne șansa de a mai vorbi astăzi românește în Transilvania! Conștient de puternicul simbol al Albei Iulia, aici alege guvernul de la Viena să-i martirizeze pe Horea, Cloșca și Crișan în 1785 și tot aici este umilit Avram Iancu aducând Albei Iulia și un nedorit statut de capitală a jertfei românești pentru păstrarea ființei naționale. Sub stăpânirea austriacă au loc mai multe reorganizări administrative, iar o dată cu instaurarea dualismului, când Transilvania își pierde autonomia, Alba Iulia își pierde și ea statutul de capitală din cauză că avea o populație preponderent românească”, afirmă Dumitrel.

Președintele CJ Alba vorbește în scrisoarea sa și de Unirea cea Mare de la Alba Iulia și de încoronarea Regelui, din 1922, care are loc tot în Alba Iulia.

El amintește că ulterior Alba Iulia și-a recăpătat rolul administrativ, chiar dacă legea prevedea, la momentul respectiv, că municipii pot fi doar orașele cu peste 100.000 de locuitori.

„Nicolae Iorga, cunoscând importanța istorică și simbolică a Albei Iulia pentru poporul român, pune mai presus de orice interesul național și acordă orașului statutul de municipiu cultural și capitală a Ținutului Mureșului, deși Alba Iulia avea atunci doar în jur 11.000 de locuitori. Iată, deci, că marii oameni de stat au știut să pună mai presus de orice interesul național și să cântărească corect, după principiul importanței pentru ființa națională, nu după cel al numărului de locuitori, stabilind la Alba Iulia capitala Ținutului Mureșului, ce avea în componență nouă județe: Alba, Sibiu, Făgăraș, Mureș, Turda, Târnava Mare, Târnava Mică, Ciuc și Odorhei”, afirmă Ion Dumitrel.

Președintele CJ Alba amintește și de trecerea la modelul sovietic de organizare, din 1951, și că, după 1968, Alba Iulia începe să-și recapete însemnătatea, fiind înființat Muzeul Unirii și organizate evenimente legate de Unire, precum și de faptul că în 2001, prin Legea 344, Alba Iulia a fost declarată obiectiv de interes național.

„Din păcate, astăzi, asistăm cu toții, cu durere în suflete, la o nouă încercare de slăbire a Albei Iulia și de negare a importanței sale pentru România. Deși, cu ani în urmă, acest lucru s-a făcut conștient, la îndemnul și sub interesul unor state străine, nu vreau să cred că interese revizioniste mai acționează astăzi atât de puternic încât să ni se spună că Alba Iulia nici nu intră în discuție pentru viitoarea capitală regională și că decizia se va lua între Sibiu și Brașov. Recent se spunea că, prin regionalizare, capitala de regiune nu va câștiga nimic în plus decât prestigiu. Alba Iulia are deja prestigiu, dar iată că acest prestigiu nu o ajută decât să fie exclusă din discuție. Vreau să cred că aceste meschinării sunt doar rezultatul trocului pe care îl fac acum niște mici oameni politici, aflați vremelnic la putere, lipsiți de patriotism și conștiință națională. (…) cred că și astăzi decizia trebuie să fie fundamentată luând în discuție mai multe argumente, nu doar cifrele reci din statistici”, încheie Dumitrel.

București, Timișoara, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Brașov, Ploiești și Constanța sunt orașele considerate favorite pentru a deveni capitalele viitoarelor regiuni de dezvoltare, potrivit unui sondaj realizat la solicitarea autorităților și prezentat joi, la Ploiești, de vicepremierul Liviu Dragnea.

În regiunea care ar urma să includă județele Sibiu, Mureș, Alba, Brașov, Harghita și Covasna, 28,7% din cei chestionați vor ca Brașovul să fie reședință de regiune, 25,7% au optat pentru municipiul Sibiu, 15,2% pentru Târgu Mureș și 14,5% pentru Alba Iulia. Rezultatele sondajului arată că 4,2% din cei chestionați vor reședință de regiune la Miercurea Ciuc, iar 2,4% optează pentru Sfântu Gheorghe, în timp ce 1% vor ca Odorheiul Secuiesc să fie reședința.

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase