Șeful Punctului de Trecere a Frontierei Moravița și mai mulți polițiști, audiați la DIICOT

Primii suspecți în cazul dosarului de corupție de la Punctul de Trecere al Frontierei Moravița, din județul Timiș, au ajuns la sediul DIICOT Timișoara, în jurul orei 11, printre aceștia numărându-se șeful punctului de trecere, Gabriel Furcea, șeful de tură Cristian Sturza, mai mulți polițiști de frontieră și persoane acuzate de contrabandă.

De asemenea, printre cei ridicați se numără și vânzătoarea magazinului din punctul de trecere al frontierei, locul în care s-ar fi desfășurat tranzacțiile între polițiștii de frontieră și contrabandiști.

Potrivit unor surse din cadrul anchetei, mita pentru polițiștii de frontieră varia între câteva sute de lei și un euro.

Pe drumul spre vamă, polițiștii au instituit filtre, însă mașinile sunt lăsate să treacă fără a fi percheziționate.

Traficul în vamă a fost blocat, marți dimineața, în urma descinderilor procurorilor DIICOT, atât la intrarea în țară, cât și la ieșire formându-se cozi de mașini. În jurul orei 10, traficul a fost complet reluat, după ce în vamă au fost detașați alți polițiști de frontieră.

Potrivit DIICOT, contrabandiștii erau structurați pe diferite paliere.

„Încercând o reducere la maxim a acestor paliere, se pot evidenția însă două categorii importante: într-o primă categorie se încadrează diferitele grupări constituite pe plan local, cu scopul de a obține venituri ilicite din activitățile de contrabandă cu țigări. Fiecare astfel de grupare este alcătuită din mai multe persoane cu roluri clar definite în arhitectura grupului – unii au rolul de a transporta țigările, alții de a le depozita, iar alții au rolul de distribuție către clienții finali. Aceste grupări acționează sub coordonarea unei persoane sau a unui număr restrâns de persoane, cu rol principal în aprovizionarea cu țigări a grupării din diferite surse. De asemenea, aceste grupări acționează cu preponderență în zona piețelor agro-alimentare (Iosefin, Badea Cârțan etc.), unde își împart zona de comercializare și aprovizionează și micii distribuitori din localitățile limitrofe, magazinele de cartier etc. De regulă, nici membrii acestor grupări, nici liderii lor nu au legături de „afaceri” directe cu sursele de furnizare din fostul spațiu iugoslav (Serbia, Macedonia, Muntenegru). De aceea, în vederea aprovizionării cu țigări, aceste grupări păstrează legătura, prin intermediul liderilor, cu contrabandiștii din a doua categorie”, arată procurorii DIICOT.

Conform acestora, a doua categorie este formată din contrabandiștii de anvergură, care lucrează cu grupările zonale, fără însă a fi direct implicați.

„Aceștia sunt contrabandiști cu „state” vechi, care au ajuns cu timpul la un nivel ce le premite să relaționeze cu grupările zonale de distribuție, fără a se mai implica ei înșiși, în mod direct, în activitățile de comercializare finală către clienți. În aceste condiții, cercetările penale ajung cu dificultate la această categorie de contrabandiști, context în care aceștia și-au consolidat în timp poziția pe piață, își permit avansarea unor sume importante de bani și, poate cel mai important, și-au dezvoltat un sistem propriu de conexiuni”, mai spun cei de la DIICOT.

Mita pentru un bax de țigări adus ilegal în țară era de 50 de euro.

„Cercetările în prezenta cauză s-au concentrat pe PTF Stamora-Moravița, acesta fiind cel mai important punct de trecere a frontierei cu Serbia. Astfel, anterior acțiunilor menționate, modul de operare al lucrătorilor de poliție care acționau pe palierul de protecție a contrabandiștilor era oarecum „la vedere”, iar remiterile de foloase necuvenite de către contrabandiști se realizau direct în punctul de trecere a frontierei, în funcție de cantitatea de țigări transportată. Traficantul era întrebat ce cantitate de țigări deținea ilegal, pentru a determina, în acest mod, suma de bani pe care trebuia să o primească funcționarul, cu titlu de mită, regula stabilită fiind să se remită 50 euro pentru fiecare bax de țigări (un bax conține 50 cartușe) sau un euro pentru fiecare cartuș de țigări (un cartuș conține 10 de pachete de țigări). Ulterior, în timp ce funcționarul se prefăcea că realizează controlul autoturismului, traficantul remitea suma de bani destinată pentru coruperea polițiștilor, sumele de bani astfel colectate fiind împărțite apoi, în mod egal, de regulă la sfârșitul programului de lucru, între șeful de tură al vameșilor și șeful de tură sau de grupă al polițiștilor, care le redistribuiau apoi între cei din subordinea lor”, mai spun cei de la DIICOT.

În timpul anchetei a reieșit că polițiștii de frontieră erau chiar responsabili pentru un anume contrabandist.

„A doua modalitate de contrabandă constă în tranzitarea frontierei, pedestru, de către diferite persoane fizice, care nu trebuie supuse unui control amănunțit ca în cazul autoturismelor și care introduc astfel în țară cantități reduse de țigări (de ordinul câtorva cartușe), făcând însă multiple deplasări de acest tip. Ulterior, toate aceste cantități de țigări sunt depozitate în anumite locații de pe raza loc.Moravița, de unde sunt distribuite apoi în cantități mai mari către comercianții de pe piața neagră. Majoritatea polițiștilor de frontieră asigură protecția uneia sau mai multor persoane fizice care acționează în acest mod, astfel încât, cu timpul, s-au structurat anumite grupuri de contrabandiști, care tranzitează frontiera pe tura de serviciu unde și-au dezvoltat palierul de protecție”, potrivit DIICOT.

O altă practică la Moravița era contrabanda cu produse de lux.

„Prin adresa nr. 2174/11.03.2016, ANAF – Serviciul Supraveghere și Control Vamal a sesizat D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Timișoara cu privire la faptul că, în perioada 21.02.2015 – 15.09.2015, mai multe persoane, cetățeni români, au achiziționat din Serbia mai multe ceasuri marca Rolex, pe care le-au introdus în România fără a respecta formalitățile vamale, creând astfel un prejudiciu bugetului de stat în valoare de 815.714 lei. Din cercetările efectuate rezultă că, în cursul anului 2015, inc. I.A.C. a inițiat constituirea unui grup infracțional, cu scopul desfășurării unor activități de contrabandă cu ceasuri Rolex, pe care liderul urmărea să le achiziționeze din Serbia și să le introducă apoi în România, fără îndeplinirea formalităților vamale, pentru a le comercializa ulterior pe piața neagră din Germania”, afirmă cei de la DIICOT.

De asemenea, polițiștii de frontieră de la Moravița ar fi fost implicați chiar și în traficul de migranți, dar și în ajutarea unor infractori să fugă din țară.

„Activitatea polițiștilor de frontieră din PTF Moravița pe linia favorizării activităților ilicite desfășurate la frontiera de stat acoperea practic orice domeniu din care se puteau obține sume de bani cu titlu de mită. O categorie aparte o reprezintă sprijinirea trecerii ilegale peste frontiera de stat (migranți, persoane cu interdicție de intrare în spațiul Schengen etc). O altă categorie o reprezintă facilitarea trecerii peste frontiera de stat a persoanelor care nu îndeplinesc condițiile legale ( legate de viză, perioadă de ședere, invitație etc). (…) O altă categorie o reprezintă facilitarea trecerii ilegale a frontierei de către persoane date în urmărire națională sau internațională”, mai arată procurorii DIICOT.

Polițiștii de frontieră cereau mită și persoanelor cu abateri mici, de natură contravențională.

„Polițiștii de frontieră apelau la diferite tertipuri, menite să contureze în mintea celor care tranzitau frontiera, convingerea că aveau nevoie de îndeplinirea anumitor condiții, tertipuri menite să-i determine pe aceștia să remită diferite sume de bani pentru a fi lăsați în pace: ca ex., li se pretindea călătorilor că pentru intrarea în țară aveau nevoie de rovinietă, deși aceasta poate fi achiziționată și după tranzitarea frontierei, că nu au instalații de răcire montate pe autocamion etc. Pentru ca lipsa de scrupule a funcționarilor să fie totală, se impune remarcat faptul că, până și în acele situații când nu aveau niciun element pentru care să solicite remiterea unor sume de bani, polițiștii de frontieră solicitau expres acest lucru, fără nici cea mai mică jenă, apelând la diferite „formule”, consacrate deja în limbajul acestora: „kafa ima”, „tradiția” „dai și tu ceva?”, „hai, să fie bine!”, „trebuie făcut ceva” etc.”, concluzionează procurorii DIICOT.