SFINȚII MIHAIL ȘI GAVRIIL. Peste 1,3 milioane de români își serbează onomastica. Sfinții, patronii spirituali ai JANDARMERIEI

Din cele 1.306.537 de persoane care poartă nume sau derivate ale numelor de Mihail și Gavriil, majoritatea sunt bărbați (726.294).

Cei mai mulți poartă numele de Mihai (360.872), Gabriel (237.458), Mihail (54.158), Mihăiță (27.197) și Gavril (22.058).

Totodată, se sărbătoresc și Gavrilă (8.131), Mihnea (6.786), Gabi (4.047), Mihalache (2.544) și Mișu (1.632).

Cele mai frecvente prenume ale femeilor sărbătorite în această zi sunt Mihaela (351.150), Gabriela (218.815), Mihaiela (6.595), Gabi (3.5189) și Găbița (159).

JUSTIȚIERapperul Wiz Khalifa, audiat prin videoconferință în dosarul consumului de canabis de la festival. Ce le-a spus magistraților de la Curtea de Apel București – Surse

18:19

REACȚIEAlfred Simonis își critică propriul guvern: „Trebuie să apăr interesele județului Timiș”

18:17

Ocrotitorii spirituali ai JANDARMILOR

Biserica Ortodoxă îi sărbătorește joi, 8 noiembrie, pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, considerați patronii spirituali ai Jandarmeriei și celebrați împreună cu toți îngerii și arhanghelii.

Numele complet al sărbătorii este Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril. Cuvântul „arhanghel” înseamnă „mai mare peste îngeri” sau „cel dintâi dintre îngeri”, iar Sfinții Arhangheli sunt în număr de șapte – Mihail, Gavriil, Rafail, Salatiil, Uriil, Gudiil și Varahil, menționați în Cartea Apocalipsei ca fiind cele șapte duhuri care stau în fața Tronului lui Dumnezeu.

Mihail și Gavriil sunt cei mai cunoscuți dintre arhangheli, despre care se spune că luptă în oastea cerească pentru respectarea poruncilor lui Dumnezeu. Asemenea lor, dar pe Pământ, jandarmii, cei ocrotiți de Mihail și Gavriil, asigură respectarea legilor oamenilor.

Ziua de 8 noiembrie a început să fie celebrată în Biserică, drept sărbătoare a îngerilor, în secolul V și s-a răspândit repede în tot Răsăritul creștin. Despre îngeri, Biserica spune că sunt duhuri slujitoare, credincioase lui Dumnezeu și trimise de acesta să fie prieteni și ocrotitori ai oamenilor. Se spune că, la început, toți îngerii au fost buni și înțelepți. După încercarea la care i-a supus Dumnezeu, înainte de Facerea Lumii, o parte dintre ei, cei conduși de Lucifer, s-au răzvrătit. Atunci, spune Scriptura, a fost mare război în cer. Mihail și îngerii cei buni au învins, iar cei răi au fost aruncați din cer, devenind demoni. Peste soborul îngerilor buni, Dumnezeu l-a rânduit drept conducător pe Arhanghelul Mihail.

Sfântul Arhanghel Mihai înseamnă, în ebraică, „Cine este ca Dumnezeu?”. Asta după ce Mihail a spus: „Să luăm aminte, noi, care suntem făpturi, ce a pătimit Lucifer, cel care era cu noi: cel ce era lumina, acum întuneric s-a făcut. Cine este ca Dumnezeu?”. Așa s-a întocmit soborul – adunarea și unirea tuturor îngerilor. Pe seama sa se pune și călauzirea lui Lot și a familiei acestuia la ieșirea din Sodoma, precum și protecția specială a poporului lui Israel. Tot Mihail îi scoate din cuptor pe cei trei tineri din Babilon, îl sprijină în luptă pe Ghedeon, îl mustră pe vrăjitorul Valaam și îl eliberează din închisoare pe Sfantul Apostol Petru.

Sfântul Arhanghel Gavriil înseamnă, în limba ebraică, „bărbat-Dumnezeu”. Numele său conține concentrat vestea că Dumnezeu se va face bărbat, că va asuma firea omenească. Gavriil este arhanghelul bunelor vestiri: a vestit lui Ioachim și Anei că o vor avea pe Maria, deși erau bătrâni; a vestit-o pe Fecioara Maria că îl va naște pe Iisus; l-a înștiințat pe Zaharia de nașterea fiului lui, Înaintemergatorului, Ioan Botezătorul; a vestit păstorilor că în Bethelem s-a născut Mesia. Sfântul Gavriil ocrotește fecioarele, mamele și pruncii și duce rugăciunile la Dumnezeu.

Drept recunoștintă pentru acești doi îngeri, Biserica ortodoxă a rânduit ca aceștia să fie pictați pe două dintre ușile Sfântului Altar. Unul cu crini în mână, semn al bunei vestiri, iar celalălt, cu o sabie de foc, semn al pazei ce i-a fost rânduită la poarta Edenului.

În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat decât Arhanghelul Gavriil. Oamenii spun că el poartă, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului și veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască. De multe ori îl întâlnim alăturându-se Sfântului Ilie, atunci când acesta tună și trăsnește sau orânduiește singur grindina, cu tunul. El ține și ciuma în frâu, asemănator Sfântului Haralambie.

În trecut, în societatea tradițională bucovineană, Arhanghelii erau sărbătoriți ca păzitori ai oamenilor de la naștere și până la moarte. Arhanghelii, în viziunea populară, asistă și la Judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele născute din patimile omenești și purifică, prin post, conștiințele.

În zonele muntoase, în care Arhanghelii erau celebrați și ca patroni ai oilor, stăpânii acestor animale făceau o turtă mare din făină de porumb, numită „turta arieților” (arieții fiind berbecii despărțiți de oi), considerată purtătoare de fecunditate. Această turtă se aruncă, în dimineața de 8 noiembrie, între oi, unde sunt aduși și berbecii.

În sâmbăta dinaintea sărbătoririi se fac praznice pentru sufletul morților. Ofrandele date la pomana pentru morți, din Ajun sau din Ziua Arhanghelilor, se numesc „Moșii de Arhangheli”. Fiecare om trebuie să aprindă o lumânare, care îi va fi „lumina de veci” în lumea de dincolo. Se aprind lumânări atât pentru oamenii în viață, cât și pentru cei dispăruți fără lumânare.