Solstițiul de iarnă 2019. Debutul iernii astronomice și ultimul curent meteoric al anului, Ursidele

Duminică, 22 decembrie, este cea mai scurtă zi a anului 2019, un eveniment numit solstițiul de iarnă, care marchează debutul acestui anotimp din punct de vedere astronomic.

Din punct de vedere al meteorologilor, iarna debutează pe 1 decembrie, însă începutul acestui anotimp din punct de vedere astronomic este marcat de un moment precis, solstițiul, legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe bolta cerească, ce reprezintă consecința mișcării reale a Pământului în jurul astrului său.

Potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București, la momentul solstițiului de iarnă, Soarele se află în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit tropicul Capricornului.

ANALIZĂ EXCLUSIV Moșule, ce sărac ești! Marii câștigători din spatele austerității Crăciunului la români. Analist economic: „O cursă infernală după promoții” / „În 2026, supraviețuirea va fi cuvântul de ordine”

06:00

TURISM De ce să vizitezi Florența în perioada Crăciunului: De la Domul Santa Maria și muzeele de artă la cofetăriile și restaurantele cu meniuri toscane

06:00

Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii, el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a țării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, pentru București, la această dată – care, anul acesta, este 22 decembrie, începând cu ora 00.23 -, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute.

În același timp, în emisfera sudică a Pământului, fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

De la momentul solstițiului de iarnă, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

Solstițiul de iarnă coincide și cu ultimul curent meteoric al anului, Ursidele. Perioada de activitate a Ursidelor este între 17 și 26 decembrie, iar punctul maxim, când pot fi observați și zece meteori pe oră, este în noaptea de 22 spre 23 decembrie.

Fenomenul de stea căzătoare este arhicunoscut. Dâra luminoasă de pe cer este lăsată de o particulă sub 1 mm diametru ce arde în atmosfera Pământului, la frecarea cu aerul. Pentru o fracțiune de secundă cei interesați pot vedea acest fenomen, denumit de astronomi meteor. Particula de praf cosmic care arde în atmosferă se numește „meteoroid”, iar pietroiul care cade pe Pământ se numește „meteorit”.