Sorin Ovidiu Vîntu a fost ELIBERAT din Penitenciarul Jilava

Sorin Ovidiu Vîntu a fost eliberat la termen, miercuri dimineață, din Penitenciarul Jilava, după ce a executat pedeapsa de un an de închisoare pentru șantajarea lui Sebastian Ghiță, omul de afaceri fiind așteptat de numeroși bodyguarzi și două limuzine.

ZIUA MUNCII 1 MAI. Cum se sărbătorește ZIUA MUNCII 1 MAI în întreaga lume. Google sărbătorește ZIUA MUNCII. VIDEO

La ieșirea din penitenciar, în jurul orei 8.15, Vîntu a fost așteptat de șapte bodyguarzi în costume negre, veniți cu două limuzine Audi și BMW.
Omul de afaceri a ieșit din închisoare îmbrăcat tot în costum negru, într-un cărucior cu rotile.

FLASH NEWS Consiliul a votat. Donald Trump își pune din nou numele pe Centrul Kennedy, în ciuda unei hotărâri judecătorești

14:42

FLASH NEWS Dragoș Benea, după ce Gândul a dezvăluit că Guvernul alocă peste 1 miliard de lei pentru construcția de stadioane: E doar o coincidență nevinovată că primarii sunt liberali?

14:40

Vîntu a fost ajutat de bodzguarzi să se urce în mașina Audi adusă până în poarta închisorii și nu a făcut nicio declarație.

sursa foto Mediafax Silviu Matei

Întrebat de ziariști care va fi primul lucru pe care îl va face după ce va ajunge acasă, el a răspuns: „Baie”.

După ce bodyguarzii au băgat căruciorul și un baston în portbagaj, mașina a demarat, cel mai probabil, spre reședința lui Vîntu din Corbeanca.

În 21 iunie 2012, Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat de Curtea de Apel București la un an de închisoare cu executare, pentru șantajarea lui Sebastian Ghiță. Ulterior, la începutul lunii decembrie 2012, Comisia de la Penitenciarul Jilava i-a scăzut 33 de zile din pedeapsa primită.

Astfel, omul de afaceri a fost eliberat la termen miercuri, în 1 mai, din Penitenciarul București- Jilava.

Vîntu a fost pus în libertate după apelul persoanelor private de libertate și după ce a primit documentele necesare.

Purtătorul de cuvânt al Penitenciarului București-Jilava, Cristian Erving Micu, preciza marți, pentru MEDIAFAX, că potrivit legii, înainte de eliberare, Sorin Ovidiu Vîntu fi amprentat, evaluat medical, iar apoi i se vor înmâna biletul de liberare, documentele personale și, dacă este cazul, bunurile păstrate la cutia de valori. De asemenea, omul de afaceri poate solicita fotocopii de pe actele din dosarul individual, de pe actele medicale, precum și un referat medical către medicul de familie.

Potrivit sursei citate, în cazul deținuților eliberați condiționat sau la termen, acestora li se pune la dispoziție, la ieșirea din penitenciar, echivalentul a două bilete de transport în comun, dacă sunt din București, sau echivalentul costului transportului până la domiciliu, la nivelul tarifului minim practicat de CFR.
În 21 iunie 2012, Curtea de Apel București l-a condamnat pe Sorin Ovidiu Vîntu la un an de închisoare cu executare în dosarul în care a fost acuzat că l-a șantajat pe Sebastian Ghiță. În același dosar, Ilie Cezar a fost condamnat la cinci luni de închisoare cu executare pentru aceeași infracțiune, decizia instanței fiind definitivă.

Potrivit procurorilor, în perioada martie – aprilie 2011, Sorin Ovidiu Vîntu și Ion Ilie Cezar l-au constrâns, prin amenințare, pe Sebastian Ghiță să le remită suma de 150.000 de euro ori să accepte denunțarea unui contract cu scopul obținerii injuste, în folosul lor, de beneficii materiale cu consecința prejudicierii părții vătămate. Concret, constrângerea a fost realizată de către Sorin Ovidiu Vîntu și Ion Ilie Cezar prin amenințarea cu uciderea lui Sebastian Ghiță, a familiei sale, respectiv compromiterea imaginii publice.

La începutul lunii decembrie 2012, Comisia de la Penitenciarul Jilava i-a scăzut lui Sorin Ovidiu Vîntu aproape 33 de zile din condamnarea pe care a primit-o pentru șantajarea lui Sebastian Ghiță și a constatat că acesta poate cere unei instanțe eliberarea condiționată. Comisia a luat în considerare pentru această decizie și faptul că Vîntu a publicat o carte cu conținut științific printr-o editură agreată de Colegiul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior, declarau pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Ultima cerere de eliberare condiționată formulată de Sorin Ovidiu Vîntu a fost respinsă în 6 martie de Judecătoria Sectorului 4.

Instanța arăta, în motivarea deciziei de atunci, că Sorin Ovidiu Vîntu a executat două treimi din pedeapsă, însă acest lucru nu îi conferă un drept, liberarea condiționată fiind o măsură de excepție care trebuie justificată temeinic de comportamentul condamnatului, „de natură a crea instanței convingerea că executarea restului de pedeapsă în stare de libertate ar conduce la atingerea scopului educativ și preventiv al pedepsei”.

Judecătorii menționau, conform aceluiași document, că Vîntu a fost sancționat disciplinar în decembrie 2012, fiindu-i aplicată sancțiunea disciplinară constând în suspendarea dreptului de a primi și de a cumpăra bunuri, cu excepția celor necesare pentru igiena individuală, pe o perioadă de o lună, pentru deținerea și utilizarea unui telefon mobil în penitenciar, comunicând cu exteriorul în alte condiții decât cele stabilite de regulamentul în vigoare.

Totodată, instanța preciza că, așa cum rezultă din caracterizarea care însoțește procesul-verbal al comisiei de propuneri din cadrul Penitenciarului București-Jilava, comportamentului petentului a fost unul oscilant. S-a menționat, de asemenea, că Vîntu, printre altele, a scris o lucrare științifică și a jucat șah.

La 2 octombrie 2012, Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat de Tribunalul București la doi ani de închisoare cu executare pentru favorizarea lui Nicolae Popa – fostul director Gelsor. Decizia nu este definitivă, putând fi contestată la Curtea de Apel București.

În 24 septembrie, Vîntu a fost trimis în judecată în dosarul privind devalizarea Fondului Național de Investiții (FNI), fiind acuzat de spălare de bani și instigare la delapidare. Suma de 7.289.406 de dolari, stabilită la data prăbușirii FNI, supusă procesului de spălare a banilor urmează să fie confiscată de la Vîntu, au precizat procurorii.

Omul de afaceri a fost deferit justiției de procurorii Parchetului instanței supreme și într-un alt dosar, alături de Liviu Luca, Octavian Țurcan și foștii directori Petromservice Gheorghe Șupeală și Zizi Anagnostopol, pentru spălare de bani și delapidarea companiei, prejudiciul produs fiind estimat la peste 83,5 milioane de euro.

Catalina Cocolos, [email protected]