Sorin Ovidiu Vîntu către jurnaliști: „Cum vă simțiți că nu l-ați dat jos pe Băsescu până acum?”

Sorin Ovidiu Vîntu, încarcerat ca urmare a unei condamnări la un an de detenție pentru șantaj, a fost dus, miercuri, la Parchetul instanței supreme pentru a-i fi prezentat materialul de urmărire penală în dosarul Petromservice, în care este acuzat de falimentarea controlată a companiei.

La plecarea de la Parchetul instanței supreme, Sorin Ovidiu Vîntu a refuzat să facă declarații. El le-a pus jurnaliștilor o întrebare: „Cum vă simțiți că nu l-ați dat jos pe Băsescu până acum?”.

Sorin Ovidiu Vîntu a fost și în 23 iulie la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Surse judiciare declarau atunci pentru MEDIAFAX că ancheta în dosarul Petromservice a fost finalizată, Sorin Ovidiu Vîntu fiind dus la sediul Parchetului instanței supreme pentru a studia volumele de urmărire penală.

EXCLUSIV Ce s-a întâmplat cu profesorul Bumbăcea, acuzat că l-a agresat fizic pe fiul unui consilier S.O.S. Continuă scandalul la Bușteni: „Se fac presiuni asupra copilului meu”

05:30

REACȚIE Cu o proaspătă condamnare la închisoare, Clotilde Armand comentează cazul Georgescu

23:23

Vântu este cercetat în acest dosar alături de fosta conducere a companiei, pentru devalizarea Petromservice, prejudiciul produs prin falimentare controlată fiind de peste 83 de milioane de euro.

Sorin Ovidiu Vîntu a dat atunci o declarație și în dosarul privind prăbușirea Fondului Național de Investiții, la solicitarea procurorilor care anchetează acest caz. Procurori ai Secției de urmărire penală și criminalistică din Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție i-au adus atunci la cunoștință lui Vîntu faptul că s-a dispus extinderea cercetărilor și începerea urmăririi penale față de el sub aspectul săvârșirii infracțiunii de spălare a banilor.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că procurorii care anchetează cazul FNI au decis să îi pună la dispoziție lui Vîntu un laptop sigilat, pe care să îl poată folosi doar pentru a studia materialul de urmărire penală din acest dosar, care are 50 de volume de urmărire penală.

Potrivit surselor citate, această decizie a fost luată din cauza stării de sănătate a lui Vîntu, care nu permite aducerea lui la sediul Parchetului instanței supreme. Sorin Ovidiu Vîntu va putea folosi laptopul doar câteva ore pe zi, după un program stabilit de reprezentanții unității de detenție.

În dosarul privind fraudarea Petromservice, în 8 noiembrie 2011, Tribunalul București a emis mandate de arestare pentru Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca, omul de afaceri moldovean Octavian Țurcan, fostul director general al Petrom Service Gheorghe Șupeală, fostul director financiar al Petrom Service Zizi Anagnostopol, omul de afaceri prahovean Mihai Sorin, Mihai Viorel Râmboacă, Răzvan Florin Râmboacă, Daniela Brașoveanu și Ioan Bohâlțeanu, ei fiind acuzați de delapidare, complicitate la delapidare și spălare de bani. Aceștia au fost eliberați în 14 noiembrie 2011, în urma unei decizii a Curții de Apel București, care a decis cercetarea lor în libertate.

Potrivit procurorilor Parchetului instanței supreme, sume din patrimoniul Petromservice au fost transferate, prin operațiuni succesive derulate prin 22 de companii offshore controlate, în conturile personale sau ale unor societăți înregistrate în străinătate și în România, în special SC Realitatea Media SA (14.200.000 de euro), SC Imobiliar Network 2002 SA (6.725.000 euro) și SC GM Invest SA (1.300.000 euro).

Suma de 14,2 milioane de euro a ajuns în contul Realitatea Media prin trei operațiuni, în 2007, 2008 și 2009, când de la Petromservice au fost virate sume de bani prin conturile mai multor companii offshore, notează procurorii.

Potrivit anchetatorilor, actele materiale prejudiciabile s-au realizat prin cumpărarea, cu banii Petromservice, a unor acțiuni supraevaluate de mai multe zeci de ori, aparținând unor societăți comerciale și transferarea frauduloasă și controlată a banilor obținuți pentru a ascunde identitatea beneficiarului real.

Probele obținute în urma comisiei rogatorii internaționale solicitate în dosarul fraudării Petromservice arată că cele 22 de companii offshore prin intermediul cărora s-au realizat achizițiile de acțiuni și fraudarea patrimoniului companiei sunt controlate de Sorin Ovidiu Vîntu și Octavian Țurcan.

Dintre cele 22 de companii offshore, 13 îl au ca beneficiar real pe omul de afaceri moldovean Octavian Țurcan, trei pe Sorin Ovidiu Vîntu, cei doi fiind beneficiari reali și la o altă companie offshore. Alte două companii, una înființată în 2003 și alta în 2006, îl au ca beneficiar real pe Liviu Luca.

„Inculpatul Vîntu Sorin Ovidiu participa la întâlniri ca reprezentant al SC Petromservice SA și angaja societatea în fața partenerilor străini, așa cum rezultă din mesajele de poștă electronică identificate cu prilejul percheziției informatice efectuate în cauză, care atestă și că directorul general Șupeală Gheorghe îi era în fapt subordonat funcțional. Totodată, a rezultat că inculpatul Vîntu Sorin Ovidiu se implica direct în activitatea SC Petromservice SA și îi dădea indicații inculpatului Luca Liviu cu privire la deciziile pe care urma să le ia, reproșându-i dacă acesta adopta o altă conduită”, potrivit procurorilor.

În aceste împrejurări, la scurt timp după ce în patrimoniul Petromservice a intrat suma de 323.059.381 euro obținută din vânzarea activității de servicii petroliere, inculpații au acționat pentru a transfera lichiditățile în patrimoniul unor companii pe care le controlau, în special SC Realitatea Media SA (14.200.000 de euro), SC Imobiliar Network 2002 SA (6.725.000 euro) și SC GM Invest SA (1.300.000 euro).

Potrivit probelor administrate în cauză, falimentarea controlată a Petromservice a dus la prejudicierea societății cu suma de 83.163.165 de euro și afectarea a 72.000 membri ai Asociației Salariaților, care, în calitate de acționari minoritari, nu au mai putut încasa dividendele, datorită activităților frauduloase de diminuare semnificativă a valorii acțiunilor.

Totodată, falimentarea controlată a Petromservice a produs, indirect, prejudicierea bugetului de stat cu suma de aproximativ 98 de milioane de euro.

Procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică din Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție au instituit sechestru asigurator asupra a aproximativ 81 imobile – aproximativ 46 de terenuri intravilane și extravilane, cinci apartamente, clădiri cu destinație de hotel, restaurante, alte spații comerciale, un bloc de opt etaje, autoturisme, ambarcațiuni, conturi bancare – pentru recuperarea prejudiciului.