Toader explică OUG 13 la Bruxelles: „CCR a dat o decizie de principiu: procurorul nu poate ancheta miniștri care legiferează”

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a arătat în fața parlamentarilor europeni din Comisia LIBE, pe scurt, situația creată în România după ce Guvernul a adoptat, apoi a abrogat OUG 13 privind modificarea codurilor penale. El a arătat că prevederile OUG 13 nu au fost „o problemă”, ci modul în care acest act normativ a fost adoptat, lucru care a dovedit că Guvernul României a suferit de „o inabilitate de tehnică legislativă”.

„Am solicitat fiecăruia dintre cele trei puteri ale statului să rămână în matca lor constituțională. Arhitectura statului de drept este bine concepută, ea mai trebuie și bine cunoscută și pe deplin respectată. Dacă nu se întâmplă așa, puterile riscă să iasă din matca constituțională, să intre în zona de competență a altor autorități, așa cum s-a întâmplat cu de acum celebra OUG 13 din ianuarie 2017, adoptată de Guvern, abrogată de Guvern, respinsă definitiv de Parlament, pentru ca tot românul să fie convins că ordonanța aceea nu mai este în vigoare și nu poate să renască printr-o decizie de neconstituționalite a OUG 14. Ordonanța în sine nu a fost o problemă, problema a fost poate de procedură, cum și când a fost adoptată„, a explicat Tudorel Toader.

„Societatea a reacționat pentru că ordonanța a fost adoptă la 10-11 noaptea, ceea ce este foate adevărat și nefiresc. Guvernul a dat un termen de 10 zile ca OUG să intre în vigoare. Am bănuit mai degrabă o inabilitate în tehnica legislativă, decât intenția de a legifera la ceas de seară„, a mai spus ministrul Justiției.

Tudorel Toader le-a explicat foarte pe scurt europarlamentarilor și implicația deciziei CCR în privința anchetei DNA asupra Guvernului.

„DNA a anchetat miniștri care au adoptat, au fost implicați în procesul de adoptare a OUG, președintele Senatului a considerat că DNA a intrat într-o altă putere de legiferare, în puterea legislativă. CCR a fost sesizată să spună dacă această OUG inabil adoptată a generat un conflict juridic. (…)CCR a dat o decizie de principiu, care mie ca fost judecător mi-a plăcut foarte mult, prin care a statuat că legiuitorul delegat are competența să aprecieze oportunitatea unei interpertări, că procurorii nu au competența să urmărească penal legiuitorul care apreciază oportunitatea unei legi. Important este ceea ce a statuat pe viitor, că procurorul nu poate ancheta pe viitor miniștri care legiferează. Fiecare putere trebuie să-și cunoască, să-și respecte matca ei constituțională„, a încheiat Tudorel Toader.

UPDATE:

„Au fost două decizii ale CCR. Una care a spus foarte limpede că Guvernul a adoptat OUG 13 cu respectarea unor competențe legale de a legifera, că legiuitorul apreciază oportunitatea reglementării. (Alta care spune că) Procurorul nu poate ancheta oportunitatea. Dar sigur că orice procuror poate evalua, ancheta o faptă penală. Or, procesul de legiferare nu este, ferească Dumnezeu, faptă penală, că nu ar mai reglementa absolut nimeni„, a mai spus Tudorel Toader.

Ministrul Justiției a subliniat că lucrează la un proiect de lege care să pună în acord toate deciziile CCR cu legislația națională: „Proiectul de lege va viza doar punerea de acord, fără o virgulă în plus sau în minus. Fără elemente de apreciere de oportunitate„.

Interpelat de europarlamentarul Traian Ungureanu despre „cum se simte” într-un guvern preocupat în primul rând de modificarea Codului Penal, Tudorel Toader a răspuns:

„Eu nu am făcut și nu fac politică, nici de stânga nici de dreapta. Nu o să vadă măsuri, gesturi, declarații, inițiative cu conținut politic. Politica de promovare a drepturilor și intereselor cetățenilor e de interes național și nu are culoare politică. (…) Eu nu mi-am permis, nu am făcut judecăți de valoare în domenii în care nu mă pricep. Multe pot fi spuse chiar și despre adevărul juridic. OUG 13 a avut și relele ei, dar OUG 13 a vrut să pună de acord abuzul în serviciu cu decizia CRR, care spune că un funcționar poate fi cercetat pentru abuz dacă nu-și îndeelinește o atribuție dintr-o lege sau OUG”.

Despre relația DNA cu SRI, despre care mai mulți europarlamentari au cerut explicații, ministrul Tudorel Toader a spus: „Arhitectura statului presupune competențe complementare. SRI-ul are locul lui operativ de informare, de prevenire a amenințărilor la adresa siguranței naționale și dacă le găsește, le dă mai departe procurorilor. Nu intră SRI-ul în zona de urmărire penală, cum nu intră procurorul în zona de SRI. Sunt competențe complemtare, nu suprapuse”.

Ministrul Justiției a mai arătat că în România „legislația a cunoscut o dinamică, o evoluție continuă, o dinamică ireversibilă”, dar că „avem din păcate o inflație legislativă, avem foarte multe legi, prea multe legi greu de cunoscut, greu de aplicat, greu de interpretat, uneori pentru juriști, darmite pentru cetățeanul care e chemat să respecte legea„.

„Avem o practică judiciară neunitară, dar avem mecanisme de corecție, ÎCCJ care pronunță recursuri în interesul legii, CCR care dă decizii interpetative, toate cu rolul de a asigura o practică judiciară unitară. Aici sunt încă unele decizii netranspuse în legislație. Eu, ca ministru, am început elaborarea unui proiect de lege care să transpună toate deciziile CCR. Avem încă numeroase directive ajunse la termen și netranspuse. Am început elaborarea unui proiect de lege pentru transpunerea directivelor încă netranspuse, sigur în marja de apreciere pe care o are legiuitorul național”, a mai arătat ministrul Justiției.

Toader a vorbit și despre situația din penitenciarele României, arătând că a cerut Parlamentului să amâne dezbaterile privind o lege a grațierii, pentru ca Guvernul să poată veni cu soluții complementare, pentru că „grațierea nu e soluția miracol care să rezolve problema supraaglomerării din penitenciare”.

„Avem 27.234 de deținuți în penitenciare. Avem perspectiva deloc plăcută a unei decizii pilot de la CEDO, pentru a fi condamnați pentru încălcarea condițiilor de detenție. Există în Parlament un proiect de lege pentru grațiere. Am cerut amânarea, pentru ca Guvernul să vină din urmă cu măsuri complementare, pentru că grațierea nu e soluția miracol care să rezolve probelam supraaglomerării din penitenciare”, a spus Toader.

Ministrul Justiției și-a început expunerea cu un scurt CV, menționând că „avem nevoie de o radiografie corectă a sistemului juridic din România”: este la Ministerul Justiției de o lună, nu face parte din niciun partid politic, are 31 de ani de practică judiciară, ca procuror, avocat, judecător la CCR și profesor de drept, precum și în Comisia de la Veneția.

La dezbaterea din fața Comisiei LIBE mai participă, din partea României, jurnaliștii Liviu Avram și Biro Attila, scriitorul Gabriel Liiceanu și directorul Transparency International, Victor Alistar.

Judecătoarea Dana Gîrbovan a fost invitată și ea la dezbatere, însă a refuzat, motivând că la discuție nu participă doar profesioniști, așa cum ar fi normal pe o temă tehnică cum este justiția, în fața Parlamentului European.