Un teatru-simbol al Bucureștiului SE ÎNCHIDE

„Având în vedere dispozițiile Legii nr. 282/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 806 din 19 noiembrie 2015, de completare și modificare a Ordonanței Guvernului nr. 20/1994, privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, vă aducem la cunoștință cu regret faptul că, începând cu data de 23.11.2015, teatrul nostru este obligat să dispună suspendarea organizării tuturor spectacolelor și evenimentelor programate în sălile situate în Bd. Magheru nr. 20, sectorul 1, pe termen nedefinit”, se arată într-un anunț adresat spectatorilor.

Totodată, în acel anunț, publicat pe site-ul instituției teatrale, spectatorilor li se aduce la cunoștință faptul că își pot recupera banii aferenți biletelor cumpărate pentru spectacolele anulate.

FLASH NEWS Donald Trump îl decorează pe Elon Musk pentru merite în știință. Miliardarul revine în grațiile Casei Albe după scandalul din 2025. Pentagonul îi încredințează o nouă misiune

08:13

ALERTĂ Când ar putea fi repornită Centrala Nucleară de la Cernavodă. Ce spune Cristian Bușoi

07:52

„De asemenea, vă asigurăm că teatrul a depus și va depune, la toate autoritățile competente, absolut toate diligențele necesare pentru rezolvarea de urgență a acestei situații, solicitând Primăriei Municipiului București, în subordinea căreia ne aflăm, inclusiv punerea la dispoziție a unui alt spațiu, în vederea susținerii temporare a reprezentațiilor noastre”, se mai arată în anunțul citat.

Președintele Klaus Iohannis a promulgat, pe 17 noiembrie, legea care prevede interzicerea desfășurării de activități în spațiile comerciale precum magazine, săli de spectacole și structuri turistice, în clădirile cu risc seismic ridicat, până la consolidarea acestora.

Legea modifică Ordonanța Guvernului nr. 20/1994, privind măsurile pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, și a fost inițiată de senatorii PSD Darius Vâlcov și Mihai Fifor în anul 2014. Inițial, legea prevedea doar sancțiuni pentru operatorii care nu urgentează lucrările de consolidare în astfel de spații, însă, potrivit unui amendament depus în Senat, a fost introdusă și respectiva interdicție.

Astfel, legea prevede interzicerea organizării și desfășurării de activități permanente și/sau temporare în spațiile „care implică aglomerări de persoane, până la finalizarea lucrărilor de intervenție realizate în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice a construcției existente”.

Spațiile la care face trimitere legea sunt publice, cu altă destinație decât cea de locuință, respectiv „spațiile realizate în scopul desfășurării de activități care implică aglomerări de persoane, precum: săli de spectacol, de expoziții, de lectură, spații pentru comerț, structuri turistice de cazare și alimentație publică și prestări de servicii, asistență socială și medicală, administrație publică și altele asemenea, indiferent dacă aceste spații sunt rezultatul concepției inițiale a construcției ori, după caz, al unor amenajări ulterioare”.

Legea a fost adoptată în Parlament pe 10 octombrie și trimisă președintelui Iohannis la promulgare.

Anunțul că Teatrul Nottara ar putea să-și suspende activitatea a fost făcut de managerul instituției, Marinela Țepuș, pe 19 noiembrie, în cea de-a doua zi a Festivalului MultiArt pentru deținuți, când a urcat pe scenă, împreună cu o parte a trupei de actori, și a expus situația în care instituția s-ar putea afla în urma legii promulgate recent de președintele Klaus Iohannis.

„Teatrul Nottara se află într-o situație extrem de gravă. (…) Din păcate, în urma promulgării acelui articolaș cu bucluc, dintr-o lege care există din 2008, se presupune că, peste câteva zile, acest teatru se va închide. Și nu e singurul, sunt 11 clădiri pe bulevardul Magheru și toate care au la parter centre comerciale sau instituții – sunt două cinematografe în această situație – ele își vor închide porțile suspendând activitatea. Dorința noastră, a Teatrului Nottara, este nu de a nu se închide, dacă într-adevăr această clădire presupune un mare risc pentru cei care sunteți aici, pentru noi, pentru cei de pe stradă, dorința noastră , însă, este, și am cerut și eu, și a cerut înaintea mea domnul Mircea Diaconu (fostul director al Teatrului Nottara, n.r.) Primăriei, de fapt, direcției abilitate în consolidări, să se facă o nouă expertiză. De fapt, ne interesează situația reală a acestui imobil”, a spus Marinela Țepuș, pe scena Teatrului Nottara.

Potrivit acesteia, Teatrului Nottara a fost construit de Liviu Ciuley, tatăl marelui regizor Liviu Ciulei, pentru familia sa. „Același Liviu Ciuley, inginerul extraordinar, este unul dintre aceia care au modernizat construcțiile, care au făcut după 1940 construcții în București și în alte părți din țară după noile norme privind seismicitatea acestui teren. Vă dau câteva exemple: palatul CFR – nu are bulină, palatul nou BNR – nu are bulină. Singurul imobil care are bulină e acela făcut de el pentru familia sa. Putem noi să credem că a zidit pentru sine, acest Manole, un bloc mai prost decât celelalte?”, a mai spus managerul Teatrului Nottara.

În acel moment, managerul Teatrului Nottara a precizat, pentru MEDIAFAX, că a trimis solicitări la Primăria Capitalei pentru a li se permite să facă o nouă expertiză a Teatrului Nottara, dar și a li se asigura un nou sediu, în cazul în care activitatea în clădirea de pe Bulevardul Magheru din București ar trebui suspendată.

„Astăzi (19 noiembrie, n.r), am trimis solicitarea la Direcția de Cultură, la primarul general, la consolidări – unde n-a fost primită – și la spațiul locativ, pentru că noi am cerut să se gândească și să ne dea un spațiu adecvat cu ceea ce facem noi, noi avem 30 de reprezentații la două săli. Și suntem gata la orice discuții. Noi așteptăm să ne întâlnim ca să și spunem ce nevoie avem. (…) Dacă legea vine, noi nu mai putem aștepta. Noi suspendăm și demersul cu expertiza durează cam trei luni, dacă se face o expertiză serioasă, și noi vrem să se facă și suntem conștienți că, dacă se face o nouă expertiză, ea trebuie să fie făcută ca la carte, cu mijloacele anului 2015 față de 1997 (când a fost făcută cea mai recentă expertiză, n.r.), pentru că, dacă există bulină, aflăm și ne consolăm cu asta, nu suntem inconștienți. Noi stăm cu certitudinea că n-avem bulină, de asta spunem ‘veniți!’. Nicio clipă, cineva dintre noi nu crede că acest teatru are o bulină reală din mai multe motive: că acea expertiză s-a făcut cum s-a făcut, că întâi s-a spus că blocul este din 1935 și după aceea s-a dovedit că este din 1945, că, sus, proprietarii n-au acceptat să intre și s-au făcut măsurătorile atât cât s-au făcut fără partea de sus a blocului și că, mai mult decât atât, tatăl lui Liviu Ciulei este cel care a modernizat construcțiile în România. După marele cutremur, el este primul care a făcut cu calcule și conform normelor de atunci, din ’40, de seismicitate, cu arhitecți din America, a fost o întreagă tevatură. BNR-ul nu pare că se va mișca din loc prea curând și palatul CFR nu pare a se mișca din loc prea curând”, a spus Marinela Țepuș.

Totodată, aceasta a precizat că pe Bulevardul Magheru trec câteva sute de oameni zilnic, mai mulți decât intră în teatru. „Aș vrea să știu cine a dat directiva ca aceasta clădire – dacă o fi, Doamne ferește!, un mare cutremur – să se prăbușească peste sala de spectacol și nu peste stradă. Pentru că eu cred că, dacă ne ducem până la capăt cu conștiința și cu rigoarea acestei legi, ar trebui să punem o barieră la Piața Romană și o barieră la Universitate. Și tot așa și cu Centrul vechi, o barieră într-o parte, o barieră la capătul celălalt și nimeni să nu mai intre, în afară de locuitorii care, pe propria răspundere, intră în blocul în care locuiesc”, a spus Marinela Țepuș.

În ceea ce privește o nouă expertiză a clădirii, Marinela Țepuș a precizat că nu s-a putut realiza, pentru că Primăria nu și-a dat acordul și nu a finanțat o astfel de acțiune.

„Explicația este că (expertiza, n.r.) este una și bună și definitiv făcută. Eu, când am făcut și am cerut a doua oară, am spus că au mai trecut 18 ani. Poate în 18 ani, din cauza vibrațiilor, din cauza metroului care este pe dedesubt, această clădire s-a prăbușit și nu ne-am dat noi seama și locuim într-o hologramă. Adică, e dreptul nostru să vedem ce se întâmplă după 18 ani, că poate că trebuie să fugim ca potârnichile. Eu nu spun că această expertiză a fost sau nu a fost, dar există atât de multe întrebări și faptul că se refuză o a doua expertiză…”, a mai spus Marinela Țepuș, menționând că nu știe cât costă o astfel de expertiză, dar umează să afle și, dacă și colegii săi sunt de acord, este hotărâtă să facă o campanie ca la carte, pentru a salva această clădire simbol.

„Vom face o campanie, m-am și gândit la un slogan «Dați o para pentru Nottara», că doar s-a mai făcut un Ateneu (Ateneul Român, n.r.) cu «un leu pentru Ateneu». Eu apelez la spectatorii noștri ca, în loc să cumpere un bilet, să dea acești bani pentru această expertiză. Și, până la urmă, eu sunt sigură că vom reuși să o facem. Dacă este o sumă omenească și putem să o adunăm în acest fel, eu cred că vom avea sprijin până la urmă, că de Magheru cred că toată lumea a auzit”, a completat managerul Teatrului Nottara.

Despre refuzul Primăriei de a face o nouă expertiză a Teatrului Nottara, Marinela Țepuș a spus că o astfel de acțiune ar deschide o „cutie a Pandorei”, dar Bucureștiul are nevoie să știe adevărul.

„Eu cred că e o cutie a Pandorei pe care Primăria nu vrea să o deschidă. Dacă se dovedește că acest bloc nu are o expertiză reală și că nu are bulină sau că nu e la clasa I de risc, eu cred că va sări în aer tot ce a făcut Proiect București împreună cu Primăria, în 1997, și eu cred că, de fapt, asta e spaima: să nu cumva să fie așa. Dar cred, de asemenea, că Bucureștiul are nevoie să știe adevărul”, a mai spus Marinela Țepuș, pentru MEDIAFAX.

De asemenea, directoarea Teatrului Nottara a afirmat că instituția de pe Bulevardul Magheru nu poate fi consolidată, pentru că există un proces de retrocedare cu proprietarii, care au contestat „bulina roșie”.

„În prima etapă, această clădire a fost trecută în 1935 de către Proiect București și pe asta s-a bazat contestația proprietarilor: ea e făcută în 1945. (…) E vorba de un proces de retrocedare cu familia Ciulei și, e adevărat, aici Primăria nu are cum să consolideze un bloc care nu este al ei și nu știe că va fi câștigat de Primărie și, conform vechii legi, proprietarii trebuiau să semneze toți și ei n-au semnat, contestând această bulină. De fapt, ei n-au semnat pentru consolidare, pentru că ei au contestat existența reală a acestei buline”, a spus Marinela Țepuș, menționând că „proprietarii, după ce au contestat, au scos bulina, iar Primăria nici nu a amendat pe nimeni și nici nu a mai pus-o la loc”.

„Eu cred că, în proporție de 99,99%, bulina asta, ca multe alte buline din București, sunt puse din birou, pe anul construcției”, a completat Marinela Țepuș.

Teatrul Nottara funcționează ca o instituție de spectacole de repertoriu (conform Ordonanței Guvernului nr. 21 din 31 ianuarie 2007 privind instituțiile și companiile de spectacole și concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic, cu modificările și completările ulterioare), cu un colectiv artistic care are în componența sa 35 de actori angajați, doi regizori, un scenograf, și cu o echipă tehnică și administrativă de 85 de membri. Din noiembrie 2011, Marinela Țepuș se află la conducerea teatrului.